Atraşi de tradiţiile româneşti, Carmina şi Peter vorbesc cu pasiune despre fiecare zonă a ţării şi despre fiecare ţesătură specifică acesteia. Astfel, zi de zi în atelierul lor micuţ din curtea casei în care locuiesc Carmina pictează manual chiar şi cea mai complicată ţesătură, în timp ce Peter gândeşte strategiile de promovare. Pentru început, au pictat pe hârtie sau pe… Continue readingBrâncoveanu, o familie de artiști deosebiți
Fină, strălucitoare, moale și plăcută la atingere, mătasea naturală întruchipează eleganța și frumusețea. Ţesătura aceasta, veche de aproape 5.000 de ani, nu cunoaşte egal. Era atât de preţuită, încât a fost folosită mult timp drept monedă sau dată la schimb contra aur, fildeş şi pietre preţioase. Istoria descoperirii şi răspândirii ei abundă în mituri, legende şi poveşti cu iz de… Continue readingPovestea firului de mătase şi a iilor realizate la Stoenești
Povestea fascinantă a calfelor călătoare Deşi pare o poveste ireală, calfele călătoare există şi duc tradiţia născută în spaţiul germanic mai departe, chiar şi în era tehnologiei. Tinerii meşteşugari călătoresc preţ de trei ani şi o zi prin toată lumea pentru a se perfecţiona în meseria lor. Cei care aleg să facă această călătorie trăiesc din meseria pe care au… Continue readingLIA PINTILIE
A cunoaşte spiritul românesc înseamnă a-i cunoaşte tradiţia, religia şi meşteşugul prezente de milenii pe aceste meleaguri. Noi suntem ceea ce suntem şi ne facem cunoscuţi în toată lumea prin ceea ce facem. Făurim cu trudă, dar mai ales cu talent şi bucurie. Un exemplu îl oferă meşteşugarii din localitatea Salva, județul Bistrița Năsăud. Aici oamenii practică meşteşuguri vechi de… Continue readingCostumul popular năsăudean, pe scenele lumii
Violeta Karmen Roman – „Dantelăreasa Reginelor” Violeta Karmen Roman s-a născut în Aleșd, județul Bihor, iar copilăria și-a petrecut-o pe Valea Hârtibaciului, unde etnicii sași au lăsat o importantă moștenire culturală. După propriile destăinuiri, a pus mâna pe ac, pentru prima dată, la şase ani. Trei ani mai târziu, a „furat” pur şi simplu tehnica frivolité de la o săsoaică.… Continue readingPasiunile îşi pun adesea amprenta asupra celor talentaţi încă din copilărie. Ele dau unicitate şi apreciere în lumea meşteşugarilor de mare rafinament. Este şi cazul unei adevărate artiste populare numită Violeta Karmen Roman, regina bijuteriilor din aţă. Creatoarea meştereşte, cu multă migală, dantelărie în tehnică frivolité, adică „fineţuri” lucrate în aţă, cu suveica. Acest meşteşug a ajuns la noi tocmai din zona Flandrei, prin saşii din sud-estul Ardealului.
Manifestarea sufletului românesc parcă niciodată nu se materializează mai evident ca în meşterirea şi folosirea instrumentelor muzicale tradiţionale. În crearea acestor adevărate bijuterii populare se depune trudă, migală şi, mai ales, dragoste. Cei pe care i-a înzestrat Cel de Sus cu darul cântecului nu fac decât să transmită durerea şi bucuria sufletului, dorinţe şi speranţe, toate acestea adunate în poveşti… Continue readingIon Stanciu, unicul făuritor de cimpoaie cu trofeu
Ciocăneşti, satul unde se încondeiază cele mai frumoase ouă Odată cu venirea Paştelui, satul de poveste din Inima Bucovinei îmbracă haine de sărbătoare, iar tradiţiile vechi de mii de ani sunt păstrate chiar şi acum cu sfinţenie. Cea mai importantă tradiţie din regiune este aceea a încondeierii ouălor, nu există sătean care să nu cunoască amănuntele acestei îndeletniciri nobile. Cu… Continue readingLa peste 70 de ani, Elena Todaşcă, din Poiana Stampei, uimeşte cu ouă mici de prepeliţă sau mari de struţ pe care redă modelul înflorat al bundiţei costumului popular. Ea folosește o tehnică specifică comunei, vopsele pe bază de alcool şi beţişoare. Preferă să reprezinte pe ou florile de câmp, muşcatele, ghioceii, lalele, macii. Datorită tehnicii şi culorilor folosite, ouăle decorate de Elena Todaşcă sunt cunoscute atât în expoziţiile din ţară, cât şi în cele din străinătate ca fiind „ouă vesele”.
Luna lui Făurar e presărată de o mulțime de tradiții populare și asta deoarece ea reprezintă o graniță între anotimpuri, respectiv pregătirea pentru retrezirea la viață a Naturii. Nu sunt de ignorat nici clipele dedicate iubirii. Lăsând la o parte sărbătoarea „de import” a Sfântului Valentin, de pe 14 ale lunii, Dragobetele e mult aşteptat de tinerii îndrăgostiţi care mai… Continue readingDragobetele, sărbătoarea iubirii și a portului popular
Pe creștetul unei coline, ferită de freamătul satului, se află gospodăria lui Ion Rodoș, meșterul popular care a intrat în Cartea Recordurilor cu cea mai mare lingură de lemn din lume. De ce o casă așa izolată? Ca să vadă munții de la fereastră. Aveam să aflăm că atunci când și-a cumpărat terenul, vânzătorul i-a spus meșterului că n-a crezut că… Continue readingMeșteșugarul Ion Rodoș, în Cartea Recordurilor
În Ajunul Sărbătorilor creştine meşteşugarii renunţă la câştigarea tradiţională a „pâinii” pentru a pune talentul lor în ruga adresată Celui de Sus pentru existenţa şi viitorul neamului. Toţi trebuie admiraţi! Asta ar însemna o Enciclopedie. Aşa că ne rezumăm numai la unii, nu neapărat cei mai mari, dar destul de cunoscuţi în comunitatea deosebită a meşteşugarilor de pretutindeni. Unii dintre… Continue readingSatul românesc, în lumea miniaturilor
