MEȘTEȘUG și carieră

Încondeiatul ouălor este una dintre cele mai spectaculoase şi frumoase forme de artă populară românească. Ouăle frumos decorate, transformate în adevărate opere de artă, sunt pregătite de sute de ani în preajma sărbătorilor pascale şi impresionează oriunde în lume. În nordul Moldovei, în cătunul Rogojeşti, o pitorească aşezare locuită de ucraineni şi români, încondeiatul ouălor este o tradiţie păstrată cu… Continue readingBijuterii din coajă de ou încondeiat

Tradiții strămoșești, la Brănești Sufletul omenesc poate fi când mulţumit, când frustrat sau chiar furios pe ceea ce vede sau simte. De aceea, încearcă să modeleze, conform propriilor puteri, talente şi viziuni, să aducă îmbunătăţiri universului ştiut sau neştiut. Aici îşi găseşte locul Meşterul Măştilor. Un meşteşugar obişnuit încearcă să recreeze o lume populată de replicile fiinţelor reale şi de… Continue readingRitualică este „practica bătutului”, obicei păstrat din străbuni, perpetuat de feciorii şi bărbaţii mai tineri, purtători de măşti. Aici, intervine creativitatea meşterilor. Participanţii acordă importanţă mascării în cuci. Ei formează un stol, dar fiecare este unicat, ca şi pasărea mitologică. Bărbaţii sunt îmbrăcaţi în fuste, cu un clopot legat de brâu, cu mască pe faţă şi legaţi cu basma pe cap, purtând şi un băţ sculptat, bun de „altoit”. Cucii îi aleargă pe sătenii necostumaţi. Cei prinşi se aleg cu un baston pe spate. Cine nu primeşte o lovitură de la cuci, în acea zi, se zice că nu va fi sănătos şi fericit peste an. Cucul, pasăre-oracol, atestată şi la vechii greci, are un rol purificator. Măştile alungă, prin sunetul clopotului, spiritele malefice. În timpul zilei, bătrânii şi copiii, bărbaţii şi femeile ies la poartă spre a-i admira pe purtătorii de măşti. Dar şi pentru a se lăsa bătuţi pe spate. E o dorinţă puternică de a alunga tot ce s-a strâns rău în timpul iernii şi a anunţa apropierea anotimpului mai cald, mai luminos. La lăsarea serii, grupuri de cuci se îndreaptă spre gospodăriile sătenilor, unde, pe bătătură, încing o horă ce aminteşte de ritualuri străvechi. După această zi, se spune că Iarna nu se va mai întoarce. Vechiul obicei s-a transformat într-o sărbătoare populară. Cele mai frumoase măşti şi bastoane sunt premiate.

„Paharul îndrăgostiților”, făurit de Mircea Sin Se spune că Dragobete era un tânăr focos și chipeș, care mergea prin sate și învăța mândrele și flăcăii tainele dragostei. Umblă vorba că acest tânăr ar fi fost chiar băiatul babei Dochia, cea cu nouă cojoace. În vechile legende se spune că cea de-a 24 zi a lui Făurar era începutul anului agricol… Continue readingLa cumpăna dintre anotimpuri, atunci când pământul începe să se încălzească, dar încă mai sunt petice de zăpadă, când ziua devine mai lungă și frigul mai domol, românii sărbătoresc iubirea. Așa au ales ei să întâmpine primăvara – cu iubire. Iar aceasta e povestea Dragobetelui.

Arta populară românească durează de veacuri şi se afirmă prin numeroase meşteşuguri originale: ţesutul, prelucrarea artistică a lemnului, pictura pe sticlă, olăritul, confecţionarea măştilor populare şi multe altele. Prin valoarea lui utilitară şi decorativă, ţesutul artistic ocupă un loc aparte în viaţa şi în casa omului. Din timpurile cele mai îndepărate, activitatea de bază într-o gospodărie ţărănească a fost prelucrarea… Continue readingÎmpletiturile din sfoară, din ce în ce mai rare