Atraşi de tradiţiile româneşti, Carmina şi Peter vorbesc cu pasiune despre fiecare zonă a ţării şi despre fiecare ţesătură specifică acesteia. Astfel, zi de zi în atelierul lor micuţ din curtea casei în care locuiesc Carmina pictează manual chiar şi cea mai complicată ţesătură, în timp ce Peter gândeşte strategiile de promovare. Pentru început, au pictat pe hârtie sau pe pânză modele de pe ii, ştergare, macaturi. Cum însă materialele nu li se păreau mulţumitoare, au trecut la ceramică. „Întâia pictură pe o farfurie a fost o icoană. În urmă cu câţiva ani, am văzut prin Moldova, pentru prima dată, o icoană cu Maica Domnului în costum popular românesc. De la asta am pornit când am reprodus-o pe ceramică. Modelele de ţesături le-am cules de prin muzee, din cataloagele vechi primite de la prieteni sau chiar peticele de țesături. Cele mai multe dintre creațiile noastre sunt unicate. Există atât de multe tipuri de ţesături, din toate zonele ţării, încât nu are rost să le repetăm”, povestesc cei doi artişti populari. Din ceramica pictată au făcut un produs meşteşugăresc foarte cunoscut şi apreciat în ţară şi chiar peste hotare.
„Mi-am petrecut vacanțele de vară, din copilărie, la bunicii mei din Oltenia, pe malul Jiului. De atunci m-am îndrăgostit de lucrurile cusute și țesute cu migală de către femeile din satul bunicilor mei. Tot din copilărie, pictura este una dintre îndeletnicirile mele de zi cu zi”. Așa începe povestea a mii și mii de puncte colorate prin care Carmen Brâncoveanu, Carmina după cum își spune, încearcă să reconstituie universul tradițiilor noastre românești din toate părțile țării. Mii și mii de puncte colorate așezate cu grijă pe farfurii de ceramică închipuie frânturi din scoarțe tradiționale oltenești, tapiserii din Brașov, straițe cusute cu mărgele purtate de țigănci, fețe de masă pentru zestrea fetelor, basmale din Maramureș, vitralii din case boierești, cuverturi de pat din Teleorman, zgărduțe, cufere săsești, măști cu zmei și motive de geometrie sacră din Oltenia, Dobrogea, Maramureş. Își procură farfuriile din ceramică glazurată de la fabrici sau depozite din țară (Sighișoara, Alba Iulia, București). Îi plac cele atipice, adică nu doar rotunde, ci și dreptunghiulare, ovale sau romboidale. Pe spatele fiecărei farfurii este notat de unde a fost găsit modelul de țesătură de la care a pornit desenul. Începe prin a-și pregăti grila pentru puncte pe suprafața farfuriei, o activitate migăloasă, trasând liniile de mână și gândind în prealabil modul în care crâmpeiul de țesătură sau modelul tradițional va fi încadrat pe suprafața respectivă, felul cum se repetă modelul. Ca orice artizan, are secretele sale. Iar secretul punctelor așa cum rămân ele reliefate pe farfurie, dând acel efect minunat de țesătură, este un ingredient special adăugat în vopselele acrilice și ceramice pe care și le prepară singură. Numai văzând și realizând aceste lucruri la fața locului îți poți da seama ce făurește acest artist popular. Și încă ceva, multe modele le ține minte, nu stă cu modelul în față! Odată pictate, uscarea se realizează la rece, tot pentru păstrarea cu fidelitate a motivelor, apoi se tratează cu un lac protector rezistent la apă și la razele UV. Tot procesul poate să dureze de la 1 până la 6 zile, iar pe o farfurie pot fi între 7.000 și 22.000 de puncte! Visul Carminei este ca toate aceste modele vechi pe care le salvează să se întoarcă, peste ani, pe noi țesături românești. Până atunci, creațiile sale sunt admirate și colecționate de oameni care se îndrăgostesc de stilul său, oameni care îi trimit o ie sau o altă țesătură tradiţională ce le-a plăcut sau pe care au moștenit-o din familie și o roagă să transpună modelul pe ceramică.
Sunt nelipsiţi de la expoziţii şi târguri din țară şi de fiecare dată uimesc prin obiectele decorative pe care le creează. Mulţi când le văd îşi aduc aminte de rădăcini, iar aceasta îi ajută foarte mult. Cumpărători în România sunt mai puţini, însă sunt mândri că lucrările lor au ajuns în Franţa, Germania, Mexic, SUA, Seul, Australia şi Noua Zeelandă. Cu tot succesul de care se bucură în străinătate, ei au rămas pe meleagurile natale. Sunt români cu adânci rădăcini în glia strămoşească. Chiar şi numele lor are, după cum s-a putut vedea, o rezonanţă istorică naţională: Brâncoveanu.
LIA PINTILIE