Piața de muncă rămâne, de la un an la altul, fără forță proaspătă
Ne pleacă tinerii din țară!
România nu stă deloc bine în ceea ce privește piața muncii, acolo unde numărul tinerilor activi cunoaște un declin puternic. Și, în paralel, fenomenul îmbătrânirii este tot mai accentuat, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În cel mult 10 ani, multiplele provocări de ordin demografic cu care țara noastră se confruntă azi vor impacta major economia – seniorii părăsesc câmpul de lucru, iar în locul lor nu va mai veni nimeni, fiindcă tinerii au ales să plece în străinătate!
Totul se întâmplă într-o perioadă în care cererea pentru forța de muncă înalt calificată continuă să crească, iar economia este în plină dezvoltare. Datele oficiale ne spun că, până în 2030, România va avea nevoie de peste 600.000 de meseriași și buni profesioniști; dar, în același timp, statistica indică faptul că, în următorul deceniu, fenomenul îmbătrânirii se va accentua – vor fi de trei ori mai multe persoane active (încadrate în câmpul muncii) cu vârsta de peste 65 de ani!
Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS) a raportat recent că, până în 2030, ocupațiile care necesită forță de muncă înalt calificată (specialiști în domeniile IT, juridic sau sănătate) vor înregistra o creștere a cererii cu 624.000 de job-uri vacante. Asta înseamnă o medie de 100.000 specialiști/an, în condițiile în care facultățile de profil din țară (stat și private – Politehnică, Administrație, Afaceri, Drept, Medicină etc) furnizează cumulat un număr total de doar 40.000 de absolvenți/an.
Greu de găsit o soluție, mai cu seamă pentru că numărul tinerilor activi pe piața muncii, cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani, scade de la un an la altul. Fenomenul migrației nu a ocolit nici România, direct afectată de plecarea peste hotare a profesioniștilor, a meșterilor/meseriașilor din toate domeniile. Suntem pe locul 17 la nivel global, cu peste 5,7 milioane de români care au ales să lucreze și să se stabilească în străinătate. Printre motivele principale ale exodului se numără salariile mai mari oferite de alte state, sistemele de sănătate performante, infrastructura educațională dezvoltată, mentalitatea și, pe ultimul loc, condițiile climatice mai favorabile.
În același timp, potrivit Organizației Mondiale pentru Migrație, România importă din ce în ce mai multă forță de muncă, în special din Asia, dar raportul dintre numărul emigranților români și cel al imigranților străini care s-au stabilit aici este de 6 la 1.
În ultimul deceniu, populația României a scăzut cu aproximativ 1,2 milioane de locuitori. Din această cifră, 97% (1,1 milioane) sunt tineri care au plecat în străinătate – și undeva la 100.000 s-au stabilit definitiv acolo.
Astfel stând lucrurile, este firesc să ne întrebăm încotro se îndreaptă România și dacă această cale pe care a apucat-o este cea corectă. La cum se mișcă lucrurile în prezent, pare-se că politicile socio-economico-demografice nu ar fi tocmai cele mai potrivite. Tinerii nu sunt convinși că merită să rămână acasă, iar autoritățile privesc neputincioase la cozile formate la ieșirea din țară.
Laurențiu Teodorescu