Pe Grigori Iakovlevici Perelman lumea îl cunoaște mai degrabă sub apelativul „Sfântul Matematicii”. Pentru contribuția sa la geometria riemanniană, mulți i-au lipiti eticheta de geniu al calculelor, însă ceea ce l-a transformat într-o legendă vie are legătură cu rezolvarea ipotezei (conjectura) lui Poincaré. Dar, destul despre matematicianul Grigori Iakovlevici Perelman, căci mai interesant este omul din spatele cifrelor și ideile pe care le emană el!
Pentru presa occidentală, este un geniu neînțeles. Și, chiar așa, cine poate înțelege o persoană care refuză premii de milioane de dolari?! „Nu am simțit niciodată că aparțin acestei lumi nedrepte condusă de idioți”, își argumentează alegerile făcute „Sfântul Matematicii”.
Câteva detalii care conturează personalitatea acestui contemporan, un Pitagora 2.0, cum glumesc jurnaliștii:
În 2006, a fost decorat cu Medalia Fields, cea mai înaltă distincție din Matematică. A refuzat să o accepte!;
În 2010, a fost anunțat că va primi Premiul Clay Millennium, în valoare de un milion de dolari, pentru rezolvarea conjecturii Poincaré. A refuzat toți banii spunând că a avut o contribuție la demonstrarea conjecturii Poincaré nu mai mare decât Richard Hamilton, un alt matematician.
Născut în URSS, la Leningrad
Grigori Iakovlevici Perelman s-a născut în URSS, la Leningrad (azi Sankt Petersburg, Federația Rusă), la 13 iunie 1966. Tatăl său, Yakov, trăiește în prezent în Israel, iar mama, Lyubova, încă locuiește la Sankt Petersburg. În același apartament cu matematicianul Grigori! Și ea matematician, încă unul excepțional, Lyubova a renunțat la muncă pentru a-l crește pe micuțul Grigori, iar la vârsta de 10 ani deja era evident talentul său pentru calcule. Atunci a fost înscris în programul de pregătire matematică a lui Sergei Rukshin, legenda sovietică a matematicii. De-a lungul anilor de școală, tânărul Grigori a excelat la toate materiile, cu excepția Educației fizice.
În 1982, ca membru al echipei URSS care a participat la Olimpiada Internațională de Matematică, Grigori Perelman a câștigat medalia de aur, obținând punctajul maxim. Imediat, a fost primit la Școala de matematică de la Universitatea de Stat din Leningrad fără examen de admitere.
Începutul anilor ’90 a declanșat vânătoarea americană a geniilor sovietice, astfel că multe universități din State s-au întrecut în a-i oferi burse și proiecte talentatului matematician, devenind deja doctor în matematică la numai 24 de ani. Ca să câștige toată lumea,Grigori a vorbit câte un semestru la mai multe instituții academice din SUA, printre care Courant (New York), Universitatea Stony Brook, unde a început să lucreze pe curbura Ricci, și Universitatea din California. În 1994 i s-au oferit locuri de muncă la Princeton și Stanford, dar le-a respins pe toate și s-a întors la Institutul Steklov din Sankt Petersburg.
Se spune că, în răspunsul de respingere a unui premiu conferit de Institutul Henri Poincaré, din Paris, Grigori Perelman a scris: „Nu am simțit niciodată că aparțin acestei lumi nedrepte și condusă de idioții care doar o topesc”.
PS: Conjectura lui Poincaré, enunțată în 1904 de matematicianul francez Henri Poincaré, afirmă că, dacă într-un spațiu tridimensional închis și nemărginit (cufundat într-un spațiu cvadridimensional) toate „cercurile” bidimensionale pot fi micșorate topografic până ce devin un punct, atunci acest spațiu tridimensional este echivalent din punct de vedere topologic (homeomorf) cu o „sferă” tridimensională.