Conflictul armat din Ucraina este mai mult decât un război obișnuit, întinderea sa transcende domeniul militar și merge spre direcții care indică faptul că asistăm la o ciocnire între marile puteri ale lumii. Miza – viitoarea arhitectură a sistemului financiar și monetar global. Jocul este unul cât se poate de periculos, căci pe această tablă de șah „armele” (monede, active monetare și vehicule financiare) sunt folosite ca instrumente de constrângere, manipulare, perturbare, subordonare și cucerire. Taberele sunt deja formate și amintesc de Războiul Rece; avem într-o parte blocul occidental al puterilor maritime (sub conducerea Americii) și dincolo axa eurasiatică a puterilor continentale (sub protectorat sino-rus).
Un interesant material apărut în Geopolitical Monitor ne-a atras atenția, mai ales că urmărește să explice desfășurarea ostilităților din Ucraina dintr-o perspectivă pe care, din păcate, mass-media românească ezită să o vadă. În el se vorbește despre cum domeniul finanțelor a fost dintotdeauna puternic influențat de forțele impersonale ale politicii înalte. De fapt, asta trebuie spus de la bun început, pentru a putea înțelege cum stau lucrurile! Explicarea tendințelor legate de configurația sistemelor monetare globale, internaționalizarea valutară, creșterea și scăderea monedelor dominante de rezervă, concurența monetară, fluctuația cursurilor de schimb și schimbul comercial de mărfuri strategice arată că există o suprapunere profundă între sfera economică a banilor și sfera politică a puterii. Da, universul monetar este un domeniu competitiv, dar în același timp ierarhic, bazat pe comportamente puternic împletite cu realitățile politice asociate cu războiul, acordurile consensuale, structura polarității, evoluția hegemoniei globale.
Axa eurasiatică vs. blocul occidental
În ultimii ani, axa eurasiatică a încercat să lanseze un sistem monetar paralel, capabil să conteste supremația valutei occidentale (euro și dolar). Vorbim despre state care au acumulat uriașe depozite de aur (China, Rusia, India, chiar și Turcia), un activ greu, cu valoare intrinsecă, departe de controlul direct al Vestului. Apoi, ca semn al creșterii tensiunilor pe piața monetară regăsim și proiecția în creștere a yuanului (putere, bogăție și influență crescânde pentru Beijing).
În contrapondere, America a înțeles că valoarea dolarului american nu poate fi susținută decât de petrol, de aici și suspendarea (neoficială) a prevederilor Acordurilor de la Bretton Woods. Pe cale de consecință, Washingtonul a încheiat un acord simplu, dar crucial cu Regatul Arabiei Saudite (cel mai mare producător de țiței din lume) – SUA vor oferi sprijin militar direct împotriva dușmanilor interni și externi ai Casei Sau, iar Riadul își va prețui exporturile de țiței exclusiv în dolari! În plus, dolarii câștigați de saudiți sunt obligatoriu investiți fie în trezoreriile americane, fie în produsele financiare oferite de Wall Street (proces cunoscut sub numele de reciclarea petrodolarilor).
A început în 2014
Rubla rusească a fost atacată de mai multe ori în ultimii ani. Prima dată, după anexarea peninsulei Crimeea, când SUA au implementat sancțiuni economice și financiare punitive împotriva Moscovei ca represalii. Efectul lor a fost amplificat de multiplicatori de forță, cum ar fi scăderea prețului barilului de țiței și retrogradarea ratingurilor de credit ale Rusiei. Deși armarea coercitivă a vectorilor financiari nu provoacă vărsare de sânge, ea poate cauza daune substanțiale, în special împotriva economiilor vulnerabile din punct de vedere structural, care depind foarte mult de exportul de resurse naturale (ale căror prețuri sunt volatile). Rusia intră în această categorie.
În loc să capituleze, Kremlinul a răspuns cu o strategie defensivă – a profitat de scăderea temporară a prețului aurului pentru a-și crește depozitele! Imediat, rezervele de aur rusești au urcat pe locul 6 în lume. Iar China a sporit comerțul cu vecinul său, ajutând rubla să se stabilizeze.
La scurt timp după, rușii au devenit cei mai importanți orchestratori ai unei campanii mondiale de „de-dolarizare”. Surse din piață au susțin că Moscova a asistat Venezuela în dezvoltarea unei criptomonede suverane susținute de petrol, ca vehicul pentru a diminua impactul sancțiunilor americane. Mai mult, a cerut în mod repetat blocului BRICS să lanseze platforme financiare alternative și să creeze acorduri bilaterale și multilaterale pentru a soluționa plățile în monede non-occidentale!
Primele focuri ale unui conflict foarte neconvențional erau trase.
Sancțiunile americane au lovit rubla
Dar replica SUA nu s-a lăsat prea mult așteptată. Ca un prim răspuns la invadarea Ucrainei, America a dat ordin ca activele Băncii Centrale Ruse deținute în străinătate (în SUA, Marea Britanie, UE și Elveția) au fost înghețate! Suma de bani confiscată, echivalentă cu jumătate din rezervele valutare totale ale Rusiei! Pentru a înțelege mai bine despre ce vorbim – în ianuarie 2022, Rusia avea a șasea cea mai mare rezervă valutară din lume!
Sancțiunile americane au urmărit să diminueze capacitatea Moscovei de a-și finanța campania în Ucraina, să scadă valoarea rublei, să declanșeze hiperinflația, să provoace o criză a creditelor și, de ce nu, să provoace prăbușirea regimului de la Moscova. Deși nu este clar care ținte au fost atinse, primele efecte s-au văzut imediat: în câteva zile, valoarea rublei a ajuns la 0,014 dolari!
Contraofensiva Moscovei
Însă lucrurile nu s-au oprit aici, iar Rusia a reușit să dea cea mai uimitoare și neașteptată lovitură: a decis ca vânzarea bunurilor către statele „nepreietene” (gaz, țiței, cărbune, oțel etc) să se facă exclusiv în ruble în loc de euro sau dolari! Kremlinul își poate permite luxul să formuleze o astfel de cerere deoarece, în ciuda retoricii aprinse a Occidentului, livrările de gaze rusești nu pot fi atât de ușor înlocuite de consumatorii europeni.
O a doua realizare a Rusiei a fost aceea de a descuraja țările europene să adopte abordarea dură promovată de SUA și Marea Britanie. Deocamdată, e limpede că națiunile europene sunt reticente să-și sacrifice prosperitatea economică și să se opună Rusiei doar pentru a proteja Ucraina sau pentru a-i mulțumi pe americani. Amenințarea cu embargoul asupra tuturor aprovizionărilor cu combustibili fosili ruși – împinsă de ideologii neoconservatori excesivi – a fost complet neutralizată. O astfel de opțiune nu este posibilă azi, doar ar aduce tensiuni și mai mari. În plus, având în vedere că are potențialul de a provoca o recesiune masivă pentru toată Europa, această măsură nesăbuită ar fi sinucigașă din punct de vedere economic și politic.
Poate că Kremlinului îi lipsește puterea de foc financiară necesară pentru a scufunda dolarul de unul singur, dar ecoul exemplului dat de Rusia în mod cert a rezonat puternic în capitalele marilor cancelarii, unele aflate în contradicție cu Washingtonul. De exemplu, Arabia Saudită și-a permis să discute cu China despre posibilitatea de a-și stabili prețurile exporturilor de petrol în yuani în loc de dolari. Iar Rusia și India tocmai ce au negociat un acord care va facilita implicarea propriilor monede naționale în schimburile economice bilaterale.
Observații Finale
Dolarul este încă moneda de rezervă hegemonică a globului. Cu toate acestea, Federația Rusă a deschis Cutia Pandorei. Calea aleasă de Moscova urmărește să declanșeze o reacție în lanț care ar putea răsturna poziția hegemonică a dolarului, dezvăluind controlul total american asupra rețelei financiare internaționale.
Mai mult ca oricând, domeniul banilor a devenit o arenă acerbă a concurenței strategice globale în care monedele, activele monetare și vehiculele financiare pot acționa ca arme, scuturi și ținte, o realitate extrem de complexă care trebuie înțeleasă de toți oamenii. Este o chestiune de timp înainte de a se produce o socoteală și ceasul ticăie. Într-un fel sau altul, soarta finală a sistemului monetar internațional va reflecta configurația viitoarei ordini globale. Asta, dacă nu cumva ambele puteri care azi se luptă sunt, de fapt, fețe ale aceleiași monede…