Într-o perioadă în care se vorbește despre încălzirea climatică și efectele teribile asupra agriculturii (printre altele), să ne amintim că o româncă, Ștefania Mărăcineanu, a descoperit ploaia artificială. În perioada interbelică, studiile și cercetările ei au uimit lumea științei, dar, cum se întâmplă și azi, pentru că provenea dintr-o țară „neatractivă” pentru Occident, un nume mult mai celebru a luat „Nobelul”, Curie. Soții Irene și Frederic Joliot-Curie, în 1935, au fost premiați pentru ceva ce Ștefania Mărăcineanu publicase, chiar în lucrarea ei de doctorat, susținută la Sorbona, cu 11 mai mai devreme.
Deși a fost primul om din lume care a enunțat ipoteza radioactivității, meritele le-au revenit soților Irene şi Frederique Joliot-Curie, care doar s-au folosit de rezultatele cercetărilor savantei românce.
În 1931, după 7 ani de studii și o muncă titanică, Ștefania Mărăcineanu, sprijinită de profesorii Dimitrie Bungențianu și Karpen Vasilescu, dar și cu enormul ajutor al celebrului pilot Constantin „Bâzu” Cantacuzino, realiza primul experiment reușit de generare artificială a ploilor. Unde? În Bărăgan.
Cine a fost Ștefania Mărăcineanu
La sfârșitul Primului Război Mondial, Ştefania Mărăcineanu era profesoară de Chimie şi Fizică la Şcoala de Fete din Bucureşti.
În 1919, autoritățile române iau decizia că trebuie să sprijine formarea de specialişti prin trimiterea tinerilor la cursuri în străinătate. Se aveau în vedere domenii de interes pentru dezvoltarea economică a statului. Așa obține Ştefania Mărăcineanu o bursă la Paris, acordată de Ministerul Ştiinţelor.
La Universitatea „Sorbonne”, ea urmează pentru un an cursurile de radioactivitate susținute de Marie Curie. La 26 mai 1924, Ştefania Mărăcineanu își susţine, la Facultatea de Ştiinţe, lucrarea de doctorat cu titlul „Cercetări privind constanta poloniului şi penetrarea substanţelor radioactive în metale”, pentru care a primit calificativul „Très Honorable”. Din comisia în fața căreia și-a prezentat teza a făcut parte și Marie Curie.
În 1930, Ştefania Mărăcineanu se întoarce în România, refuzând ofertele primite din străinătate. Duce la București o muncă de pionierat, întemeind primul laborator de radioactivitate din ţară, la Universitatea „Politehnică”. Lucrând asiduu, a reușit, printre altele, să descopere procedeul de declanşare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive. La data de 10 iunie 1931, la Direcțiunea Proprietății Industriale, din cadrul Ministerului Industriei și Comerțului, înregistrează cererea de brevet nr. 18547, cu titlul „Un mijloc de a provoca ploaia”.
Din păcate, autorităţile au ignorat valoarea descoperirii sale. Dezamăgită, Ştefania Mărăcineanu a plecat la Paris, unde a găsit sprijin pentru a-şi continua cercetările, fiind trimisă să conducă experimente în Algeria, o regiune deşertică.
Între timp, în 1935, soţii Irene și Frederic Joliot-Curie câştigă Premiul Nobel pentru descoperirea radioactivităţii artificiale. Singura referire la munca româncei o regăsim într-un articol publicat cu un an înainte, în 1934, în „Neues Wiener Journal”, din Austria – „Ne amintim că o româncă, domnișoara Mărăcineanu, a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale”. Totuși, alții au fost recunoscuți internațional.
Iată cum a comentat Ștefania Mărăcineanu, la vremea respectivă, „bătălia” cu familia Curie: „Întâmpin aceeaşi neîncredere cu producerea ploii artificiale cum am întâmpinat acum 10 ani cu descoperirea radioactivităţii artificiale a plumbului. Irène Joliot vine dupa zece ani şi anunţă descoperirea radioactivităţii aluminiului, urmând comod o cale anevoioasă, pe care i-am deschis-o eu. După 10 ani, o variantă, deducţie firească a primei mele descoperiri, este primită cu cel mai mare entuziasm. Din fericire pentru mine, nu toţi oamenii au fost pedepsiţi cu pierderea memoriei…”.
Dacă „Nobel” a ignorat-o, Google a elogiat-o, în 2022, într-o recunoaștere a valorii sale: „Cercetările Ștefaniei Mărăcineanu au condus la ceea ce este cel mai probabil primul exemplu de radioactivitate artificială. Mărăcineanu s-a înscris la Universitatea Sorbona din Paris pentru a-și termina doctoratul în Fizică, pe care l-a câștigat în doar doi ani! În 1935, Irène Currie, fiica lui Marie Curie, și soțul ei au primit un premiu Nobel pentru descoperirea radioactivității artificiale. Mărăcineanu nu a contestat, dar a cerut ca rolul ei în descoperire să fie recunoscut”.




