Un nume imens pentru cultura românească și căruia cooperația îi recunoaște meritele în implementarea și dezvoltarea sa pe aceste meleaguri este cel al profesorului Alexandru Ciorănescu. S-a născut la 15 noiembrie 1911, în Moroeni, Dâmbovița, și a fost un autor, diplomat, enciclopedist și etimolog care a trăit în exil între 1946 și 1999.
Om provenit din marea familie de cărturari Ciorănescu, este fiul lui Ion, născut Cioranu, fost director al școlii din comuna natală, cu specializare făcută în Germania, autorul unor manuale foarte cunoscute și uzitate în epocă. Fratele mai mare, Nicolae, a fost matematician, profesor la „Politehnică” și membru corespondent al Academiei Române, iar George, licențiat în științe politice, drept și filozofie, cu doctorat despre ideea federalizării la români, a fost redactor al postului de radio Europa Liberă, poet, prozator, traducător, fondator al revistei și cenaclului Apoziția din München. A mai avut și o soră, Ecaterina, căsătorită Nenițescu, mare chimistă, profesor la „Politehnică” și membră a Academiei Române.
Dornic să absoarbă cât mai multe informații, fiind avid după cunoaștere, Alexandru Ciorănescu, licențiat în filologie română și franceză la Universitatea București (sub îndrumarea unor profesori reputaţi, precum Nicolae Cartojan, Nicolae Iorga și Ovid Densușianu) și absolvent al Școli Superioare de Arhivistică și Paleografie a Arhivelor Statului, merge în Franța și își pregătește teza de doctor în Litere la Sorbona (1939, avându-i ca îndrumători pe celebrii Paul Hazard şi Paul Van Tieghem).
Între 1942 și 1945 , revenit în țară, are mai multe activități, dar, în paralel, împreună cu aproximativ 300 de colaboratori, pregătește și editarea Enciclopediei Universul. Din păcate, peste ani, fișele acestei lucrări colosale ce trebuia să aibă 24 de volume nu s-au mai păstrat, fiind definitiv pierdute. Sfârșitul războiului și schimbarea de regim de la București îl găsesc la Paris, activând drept consilier cultural la Legația României. Se stabilește pe malurile Sennei, înțelegând drumul fără întoarce al cursului istoriei.
În exil, devine secretar de redacție la revista Le Livre și cercetător la „Centre National de la Recherche Scientifique, iar ulterior predă ca profesor de Limba și literatura franceză la Universitatea din Tenerife, Insulele Canare (din 1948 până în 1979); tot aici ține și cursuri de Literatură italiană și portugheză, de Limba română sau de Literatură comparată. În semn de omagiu și recunoștință față de unul dintre cei mai importanți istorici și geografi ai Canarelor, o stradă din orașul Santa Cruz de Tenerife poartă numele Alejandro Cioranescu.
Nu mulți mai știu, însă, că prof. Alexandru Ciorănescu a fost și un bun economist, urmând cursurile Academiei Comerciale din Bucureşti, unde l-a avut profesor pe marele Virgil Madgearu. Iar în Franța, a studiat și operele lui Charles Fourier, Philip Buchez și Louis Blanc, adevărați precursori ai cooperativismului european. Vorbind despre această mișcare socio-economică nemaipomenită, Ciorănescu spunea că sectorul cooperației trebuie să fie organizat în raport cu realităţile sociale din România, iar oganizarea, să țină cont de starea economică. De asemenea, în 1941, a publicat câteva păreri despre ce înseamnă asocierea meșteșugarilor, a breslașilor subliind necesitatea întăririi capacităţii şi activităţii meseriașului. Astfel, el afirma cu tărie că asocierea nu-i altceva decât celula de bază a viitorului cooperatist. Mai mult, reputatul profesor înțelegerea prin asociere și o oportunitate de dezvoltare financiară – un fel de formă de creditare, întrucât toţi cooperatorii puteau garanta pentru fiecare în parte, iar răspunderea era solidară, a membrilor asociaţi.
Câteva dintre ideile sale s-au dovedit mai mult decât interesante și, peste ani, au fost integrate în activitatea cooperatistă.
Decesul marelui om de cultură Alexandru Ciorănescu a survenit în 19 noiembrie 1999. A fost înmormântat în cimitirul „Santa Lastunia”, din Tenerife, în acelaşi loc de veci unde odihneşte şi Lyda Ianculescu, soţia sa și fiica lui Victor Ianculescu, unul dintre prietenii cei mai apropiați ai lui Nicolae Iorga.