Goethe, cel mai inteligent om din istorie
Un reputat om de știință american s-a decis să realizeze un top al celor mai deştepţi oameni din istorie. Ce a ieşit? Ceva nou, controversat pentru o tabără și aprobat de alta. Lista include personalități care au schimbat lumea, poate și de aceea din ierarhie lipsesc Charles Darwin și Stephen Hawking. Cu toții sunt oameni cu un IQ peste 200, iar ca să obțină rezultate inginerul din Chicago a folosit metodologia COX de prezicere a inteligenței umane.
Spre surprinderea multora, clasamentul este deschis de Johann Goethe, nu de Albert Einstein şi nici de Leonardo da Vinci sau Isaac Newton. Goethe a creat prima teorie a evoluţiei, a pus bazele chimiei şi, în același timp, s-a dovedit a fi un geniu literal, abilitate reflectată în opera „Faust”. Așadar, Johann Wolfgang von Goethe a fost poet, avocat, medic, pictor şi om de ştiinţă, un geniu universal doar parțial înțeles. Ideile sale au schimbat lumea.
La începutul secolului al XX-lea, s-a alăturat unei mişcări numită „Sturm und Drang” (Furtună şi avânt). Tinerii care se identificau cu această mişcare luptau împotriva autorităţilor, a tradiţiilor şi regulilor dure. La 25 de ani, era deja celebru şi un idol pentru generația viitoare. Dar a existat şi un dezavantaj: fanii i-au asediat casa, iar pentru a scăpa de afecțiunea lor, care îl sufoca, după cum chiar el s-a plâns, a ales să–și schimbe numele, luând pseudonimul Johann Philipp Möller.
Când a scris „Suferinţele tânărului Werther”, Goethe a influenţat şi moda. Mulți au început să se îmbrace la fel ca personajul principal al operei, iar jacheta albastră şi vesta galbenă au devenit tendinţa în modă începând cu 1774. Dar nu a fost numai asta; cartea a declanșat un scandal imens în Europa acelor vremuri după ce mulţi tineri s-au apucat să-l copieze pe eroul principal, Werther, inclusiv prin tentative de sinucidere. Acest fenomen a fost numit atunci „Efectul Werther”.
Pornind de la lucrarea lui Isaac Newton despre culoare, Goethe afirma că ceea ce vedem ca o culoare specifică depinde de obiectul pe care îl vedem, de lumină și de percepția noastră. De asemenea, el a studiat atributele psihologice ale culorii și modurile noastre subiective de a le vedea, precum și simbolistica tuturor culorilor complementare.
Mai târziu genialul Goethe s-a întâlnit cu Friedrich Schiller, ambii având o influenţă unul asupra altuia şi au lucrat împreună la operele literare. Sunt cei mai importanţi reprezentanţi ai „Clasicismului de la Weimar” și nedespărțiți pînă la moarte lui Schiller, în 1805. În 1812, Goethe l-a cunoscut pe Beethoven, care mai târziu avea să comenteze: „Goethe? El trăiește intens și își dorește ca toți să trăim împreună cu el. Din acest motiv, el poate fi compus (n.r. – într-o piesă)”.
În urma sa, rămâne o operă fantastică, de neegalat în istoria Germaniei. Goethe a fost, printre altele, şi un traducător iscusit. A tradus operele autorilor francezi (Voltaire, Corneille, Jean Racine, Diderot, de Staël), englezi (Shakespeare, Macpherson, Lord Byron), italieni (Benvenuto Cellini, Manzoni), spanioli (Calderón) şi ai Greciei Antice (Pindar, Homer, Sofocle, Euripide).
Laurențiu Teodorescu