Pe ce plai minunat ne-a fost dat să viețuim! Munții, câmpiile, râurile și Marea cea Mare ne-au format ca un popor muncitor și înzestrat. Această afirmație este susținută și de faptul că discutăm de artă populară și meșteșug împreună, pentru că legătura dintre ele este vizibilă în practica zilnică. Acolo unde apar meșteșugarul, îndemânarea, tehnica, măiestria, se ivește de obicei și arta. Arhitectură, sculptură, pictură, ceramică, țesătură sau oricare altă expresie a frumuseții, arta populară nu se manifestă izolat, de-sine-stătător, ci integrată cu meșteșugul, cu măiestria.
Într-o epocă de mari și variate transformări economice și sociale, tendințele de capitalizare sălbatică n-au reușit să anihileze virtuțile meșteșugarilor. Dimpotrivă. Mulți dintre ei și-au păstrat originalitatea creației, perfecțiunea tehnicii. Produsele lor confirmă și exprimă, totodată, continuitatea vitalității și a spiritualității neamului nostru milenar. Creațiile puse în operă de-a lungul vremii configurează o impresionantă hartă a „pământului strămoșesc”.
Din păcate, în zilele noastre, acest minunat tablou este întinat de devărsările politice, de lupte pentru putere ce se dau între aceste „așa-zis” partide din clasa noastră conducătoare care n-au în planurile lor să depună eforturi în slujba poporului și a valorilor sale tradiționale, urmărind îmbogățirea personală în detrimentul sprijinirii a ceea ce a fost, este și va fi expresia românismului. Dar, cu eforturi de nedescris, adevărații meșteșugari supraviețuiesc, rămânând aproape singurele simboluri recunoscute și admirate în întreaga lume.
Meșterii din Horezu ne arată cum se nasc vasele din ceramică. Olarii din Marginea și Bucovina modelează lutul, cu har înnăscut. Din Vâlcea la Rădăuți, de la Tulcea la Sighetu Marmației, meșteșugarii își pun amprenta pe produsele lor manufacturizate. Traiul și credințele etice și estetice se reflectă în costume, în unelte, în monumente. În Dobrogea, cioplitorii în piatră au creat Adamclisi. Monumentul evocă o istorie milenară.
Portul popular oglindește unitatea și diversitatea plaiului natal. Meșterii țesători realizează catrințe în fascinante culori, de la negru la roșu. Cămășile bărbătești, ca și cele pentru sexul frumos, de altfel, sunt țesute din lână, toarsă subțire. Sumanele, negre sau argintii, au o croială largă. Bundițele sunt tivite cu blană de vulpe sau de jder, de pe tărâmurile de basm ale Câmpulungului Moldovenesc. Important cu adevărat este că toți cei care participă la asemenea realizări poartă cu ei interpretarea și măiestria tehnico-artistică a fiecăruia în parte, prin înseși obiectele expuse, având funcționalitate și frumusețe. Marea virtute a creației manufacturiere populare ne permite să recunoaștem că o anumită piesă de îmbrăcăminte (cămașă, ie, ițari, pălărie), furca de tors, o scoarță și atâtea altele aparțin unor zone precum ar fi Mărginimea Sibiului, Vrancea, Banat, Bucovina, Iași, Câmpulung Muscel, că un anume ulcior sau strachină sunt din Argeș ori din Marginea, de lângă Rădăuți. În același timp, prin respectivele creații, putem recunoaște individualitatea unuia sau altuia dintre meșteșugarii artiști, deși nici unul dintre produsele lor nu se repetă aidoma. Tehnica, rezultat al trecerii numeroaselor generații, nu doar sugerează, ci afirmă chiar profesionalismul. În produsele acestor creatori, veritabile opere de artă, sunt reflectate viața și meșteșugul unui popor ce nu renunță la tradiții.
Creațiile meșteșugarilor aveau o prezență continuă atât pe piața autohtonă cât și la diverse expoziții, târguri și muzee din străinătate. Dar ultimii ani, de reală restriște, i-au adus aproape de disperare. Pandemia mondială, și apoi odiosul război ce se poartă chiar lângă granițele noastre au întrerupt legăturile dintre cei ce produc manufactură și artă meșteșugărească și cei capabili să o prețuiască și să și-o dorească.
Mari nenorociri s-au abătut asupra lumii, dar trebuie să sperăm că rațiunea va învinge. Această „invocată” rațiune îi poate ajuta și pe meșteșugarii noștri să depășească perioada grea din ultimul timp, ducând mai departe esența inginiozității și spiritualității poporului român.
LIA PINTILIE