La 1 februarie 1972 lua ființă Marama Musceleană, societate cooperativă meșteșugărească axată pe producția și promovarea tradițiilor populare din zona Muscelului. Gazeta „Viața CM” a stat de vorbă cu doamna Mihăilă Micșunica, omul din spatele brand-ului „Marama Musceleană” și persoana care luptă cu înverșunare pentru apărarea valorilor autentice locale. „Cu acul de cusut, cu războiul de țesut sau cu mașina de brodat nu am încetat să producem și să comercializăm costumele populare din zona Muscelului, maramele din fir de borangic, o gamă variată de țesături cu alesatură și broderii cu mărgele pe catifea”, explică Mihăilă Micșunica.
Despre ce înseamnă Marama Musceleană, iată răspunsul oferit de președintele societății: „Mulți ne mândrim cu ceea ce a fost odată. Noi ne-am propus să ducem costumul popular muscelean purtat de Regina Maria la târguri și expoziții internaționale. Avem colectii întregi de la bunica, cu care ne fălim la diverse ocazii, dar puțini am rămas cei care lucrăm efectiv pentru a continua, în ciuda taxelor și impozitelor pe care le plătim pe munca celor care câștigă puținii bani lucrând cu acul”.
Unul dintre ofurile exprimate deschis de doamna Mihăilă Micșunica are legătură cu fenomenul concurenței neloiale apărut pe piața meșteșugului popular. Astfel, ea remarcă ajutorul financiar pe care unele ONG-uri îl primesc de la statul român, în detrimentul activității desfășurate de societățile cooperative. „Speram că zecile de asociații și fundații care se mândresc cu aceste tradiții și consumă bani de la diverse instituții publice sau private se vor alătura efortului nostru pentru trăinicie și continuitate. Mai sperăm și că va apărea o legislație care să protejeze această muncă, deși noi, cooperația, de 30 ani nu am reușit să o avem, fiind văduviți de susținerea și sprijinul necesar. Noi, puținii producători care am mai rămas, considerăm că ne-am facut datoria față de lucrătorii noștri, față de societate, față de tradiţie și frumos. Rămâne de datoria generațiilor viitoare din educație și cultură să decidă dacă arta populară va rămâne la… A FOST ODATĂ”.
Cu ocazia aniversării a 50 de ani de activitate neîntreruptă, „Consiliul de Administrație al Marama Musceleană mulțumește sutelor de lucrătoare din zona Muscelului care de-a lungul a cinci decenii au fost împreună cu noi, din toate satele din jurul orașului Câmpulung, mulțumește în mod deosebit celor care au rezistat alături de noi până astăzi, împătimiți ai tradiției și frumosului”.
Despre ia de Muscel
Iile de Muscel realizate de Marama Musceleană păstrează croiala și structura pieselor tradiționale.
Din pânză subțire albă, din bumbac extrahart (torsionat) care are un creponaj de factură rustică, iile de Muscel sunt brodate manual, pe fire, în tehnici variate. Compoziția ornamentală dispusă în principal pe mâneci și pe piept este de o mare varietate, având o deosebită valoare decorativă. Broderiile sunt realizate cu fir de bumbac sau mătase, în culorile alb, negru, albastru și vișiniu, cu accente de fir auriu și argintiu.
Solicitate de cumpărători, atât pe piața internă, cât și externă, iile românești de Muscel pot fi purtate și integrate ca piese originale și prețioase în vestimentația modernă.
Însă Marama Musceleană e mai mult decât un ambasador al portului popular. Cu creații proprii sau cu accesorii ce pun în valoare modele ale unor case de modă consacrate, această cooperativă meșteșugărească reprezintă o apariție obișnuită la prezentările de modă, punând în valoare pecetea inconfundabilă a motivelor tradiționale românești, a tezaurului de frumusețe și a bogăției spirituale pe care a îmbogățit-o continuu, în cei 50 de ani de activitate neîntreruptă.
Pentru cei cărora le este mai greu să conştientizeze ce înseamnă jumătate de secol de existenţă (aproape o viaţă de om, dacă stăm să ne gândim bine), în care s-au înfiinţat şi s-au desfiinţat, poate, sute de mii ori poate chiar milioane de societăţi comerciale, ne ferim să spunem prea multe vorbe mari. Totuşi, poate pentru cititorii noştri ar fi interesant de aflat cam ce se mai întâmpla în lume în anul în care lua naştere societatea musceleană? Aşadar, în 1972…
… Margareta a II-a devenea regină a Danemarcei;
… Consiliul Europei adopta la, Strasbourg, Imnul Europei, bazat pe finalul Simfoniei a IX-a de Beethoven (Oda Bucuriei);
… sonda Mariner 9 trimitea primele fotografii de pe Marte;
… avea loc celebra întâlnire Richard Nixon-Mao Zedong;
… erau lansate navetele spațiale “Apollo” 16 şi 17;
… era inaugurat Muzeul Național de Istorie a României;
… era inaugurat Sistemul hidroenergetic Porțile de Fier I;
… Juan Peron era ales președinte al Argentinei;
… avea loc la München ediția a XX-a a Jocurilor Olimpice de Vară. România obținea 16 medalii, din care 3 de aur;
… RFG şi RDG se recunoşteau reciproc;
… mureau Victor Eftimiu, Nichifor Crainic şi Henri Coandă.