Jocurile Olimpice de la Paris au însemnat 19 zile de competiție, 10.500 de sportivi și 35 de locuri în care s-au desfășurat concursuri. Undeva la 45.000 de voluntari au ajutat la acest grandios eveniment, iar printre cei implicați putem număra și câteva societăți cooperative – Banque Populaire, Caisse d'Epargne, Banque Palatine și Natixis s-au implicat în sprijinirea J.O.
Totodată, 10 sportivi individuali, dar și echipele naționale de surf, navigație, baschet și handbal din Franța au fost sponsorizate de cooperative, care au oferit, pe lângă bani, expertiză tehnică, produse și servicii esențiale.
De exemplu, la Scop Etamine, o cooperativă de proiectare și consultanță, a fost implicată în construcția a șase clădiri olimpice, inclusiv Centrul acvatic din Paris. „O clădire cu emisii reduse de carbon”, după cum s-au lăudat gazdele, arena integrează materiale bio și prezintă unele inovații tehnice (docuri mobile, filtrare a aerului de înaltă performanță, măsurare continuă a tricloraminei din apă, recuperare maximă a căldurii). Prin tot ceea ce au făcut, cei de la Scoop Etamine demonstrează că sunt un actori important al economiei sociale și solidare din Hexagon.
O altă cooperativă implicată în organizarea Jocurilor Olimpice a fost Scop Scoping, o firmă de consultanță în inginerie civilă și construcții. Această societată a ajutat la renovarea energetică a sălii de sport „Poissonniers” și a Complexului Sportiv Eaubonne, precum și la construcția Satului Olimpic, din Saint-Denis. În implementarea proiectului, s-a folosit arhitectura bioclimatică, astfel încât clădirile au fost proiectate potrivit cu nevoile climatului local. Rezultatul obținut: asigurarea confortului termic folosind resursele de mediu. La centrul „Eaubonne”, Scop Scoping a mers pe un acoperiș clar și ventilație naturală pentru a combate supraîncălzirea de vară, iar în Sala „Poissonniers” a ales să reutilizeze materialele. În fine, pentru Satul Olimpic, ideea urmată a fost ca tot complexul să poată fi regândit după J.O; ca atare, casele în care au stat sportivii vor fi acum transformate în locuințe familiale.
În mod similar, Atelier Reeb, o cooperativă de lucrători specializată în purificarea apei cu ajutorul plantelor, a asistat la proiectarea unui sistem de reciclare de la o stație de pompieri din Saint-Denis.
Fatima Bellaredj, de la Federația Franceză a Cooperativelor a salutat implicarea: „Prin combinarea expertizei tehnice și a unui model cooperatist, societățile noastre au dat o dimensiune umană și durabilă câtorva proiecte emblematice, contribuind, astfel, la construirea unei moșteniri pozitive pentru generațiile viitoare”.
Cooperativa Groupe BPCE, al doilea cel mai mare gigant bancar din Franța, cu 105.000 angajați și 36 de milioane de clienți în întreaga lume, a finanțat o parte din proiectele majore de infrastructură, cum ar fi arena „Maison du Handball”, din suburbiile Parisului, și Satul Olimpic. Cei de la Caisse d'Epargne s-au angajat să construiască sau, după caz, să renoveze peste 100 de terenuri sportive în toată țara.
Primele 100 de cooperative din Franța au o cifră de afaceri comună de 286 de miliarde de euro. Rolul lor a fost să arate lumii, încă o dată, capacitatea mare pe care o au de a contribui la economia națională prin proiecte esențiale, unele care răspund la probleme sociale importante – cum ar fi integrarea profesională – și altele, la imperativele durabilității în planificare urbană.
Prin modul în care au răspuns „prezent” la un eveniment de asemenea anvergură, cooperativele franceze sunt exemplu de urmat. Totodată, implicarea și sprijinul autorităților arată că, acolo unde este voință, este și putere și pricepere. Iar România are numai de învățat descoperind lecțiile pe care i le oferă aceste cazuri din Occident.