După Congresul din 14 mai 2026, UCECOM a intrat într-o nouă etapă. Votul exprimat de delegații societăților cooperative de producție și servicii a transmis un mesaj clar: cooperația meșteșugărească își dorește schimbare, apropiere de oameni, mai multă implicare și o conducere conectată la realitățile din teritoriu.
În fruntea noii echipe de conducere a fost ales Cristian Mateescu, un nume asupra căruia se concentrează acum așteptările unui întreg sector cooperatist. Seriozitate, profesionalism, deschidere, comunicare și muncă în folosul cooperativelor meșteșugărești – acestea sunt principiile pe care noul președinte spune că își va construi mandatul.
Trăind într-un context economic și social complicat, în care cooperația meșteșugărească are nevoie de reprezentare puternică, de unitate și de proiecte concrete, noua conducere UCECOM are în față o misiune dificilă. Trebuie să recâștige încrederea și să reconecteze Uniunea Națională la nevoile reale ale societăților cooperative din țară.
În primul său interviu acordat revistei „Gazeta Viața CM”, președintele Cristian Mateescu vorbește despre prioritățile mandatului, schimbările pe care le consideră necesare și direcția în care dorește să ducă UCECOM în următorii ani.
„Nu poți vorbi de progres fără schimbare”
- Ați fost ales președinte într-un moment în care mulți cooperatori vorbesc despre nevoia unei schimbări reale. Cum ați primit votul delegaților și ce responsabilitate simțiți că vine odată cu această funcție?
În primul rând mulțumesc pentru oportunitate. În calitate de coordonator am fost implicat mulți ani în „afacerile interne” ale Gazetei și acum îmi pare puțin ciudat să fiu eu de cealaltă parte a interviului.
Votul de care vorbeați l-am întâmpinat calm și precaut. Niciodată nu poți ști ce rezultat îți oferă urnele. Într-adevăr mi-am asumat prin candidatură un gest de curaj, dar responsabilitatea este imensă. Eu nu am cochetat niciodată cu politica, m-a ferit Dumnezeu de astfel de tentații, știu însă ce înseamnă și mai ales înțeleg impactul unor promisiuni fără acoperire și al vorbelor goale. De aceea caut să respect ceea ce spun și să nu ignor niciodată solicitările celor care îmi dau de înțeles că au nevoie de mine. De multe ori e obositor, dar este o formă de respect de la care nu pot să abdic.
- Care credeți că au fost principalele motive pentru care s-a cerut o schimbare de conducere și de viziune?
Nu știu dacă întrebarea este tocmai corectă, pentru că bate tot către UCECOM, dar de fapt ar trebui să ne privească pe toți. Desigur că au fost persoane care au susținut schimbarea și altele care s-au opus. Motivele s-ar putea să difere, după caz. Pot spune însă că schimbarea este permanentă. Nu poți vorbi de progres fără schimbare.
Ne aflăm în vâltoarea unor vremuri noi și unii par că nu conștientizează încă acest fapt. Constat asta din ritmul în care ne mișcăm. Nu poți deschide contul de e-mail o dată la trei zile, nu poți răspunde mâine unei oportunități de afaceri. Ori o faci azi, ori ai pierdut-o. Nu poți trage la infinit de un produs aflat pe panta în declin a ciclului de viață. Trebuie să vii cu ceva nou. De pildă, mă bucur când aud idei de genul înființării unei cooperative cu profil de IT și sunt gata să le susțin.
Recunosc că nici eu însumi nu mai am energia și creativitatea pe care le aveam acum 20 de ani. Dar vremurile pe care le trăim impun dinamism, implicare și stăruință.
Mesaj special pentru contabilii din sector
- Care este primul mesaj pe care doriți să îl transmiteți societăților cooperative din țară după acest Congres?
Dacă vor să mă primească, îi rog să mă aștepte. Ceea ce mi-am propus încă din 2010, dar nu a depins de mine să pot face, voi face acum. Nu voi încheia acest mandat până ce nu voi fi ajuns măcar o dată la fiecare membru asociat.
Și am un mesaj special și pentru toți cei care reprezintă profesiunea contabilă din sector. Eu nu am gândit niciodată ceea ce unii și-au permis să afirme în numele meu. Dânșii nici măcar o brumă de îndoială nu trebuie să aibă, că ar putea fi lăsați de izbeliște doar pentru că noul președinte e inginer. Mama mi-a cumpărat cărți dintr-un salariu de contabil și cumnata mea este contabil-șef. Respect în mod deosebit munca și eforturile tuturor colegilor care lucrează cu cifre și conturi. Cu siguranță le vom fi alături și ceea ce s-a făcut bun pentru dânșii vom păstra și ne vom strădui să facem și mai bine.
„Eu nu sunt Mafalda”
- În discursul de la Congres, ați vorbit despre seriozitate, profesionalism și deschidere. Cum se vor traduce concret aceste principii în activitatea UCECOM?
Eu nu sunt Mafalda, ca să pot defini exact cum vor decurge lucrurile în viitor. Dar, încă de la prima discuție pe care am avut-o cu colegii din Uniunea Națională, în calitate de președinte, am exprimat și mi-am dorit ca aceștia să înțeleagă foarte bine ideea că rostul fiecărui post de muncă este mai important decât ce scrie în fișa postului. Și acest rost e legat direct de membrii noștri asociați. Ne vom strădui să ridicăm nivelul general de profesionalism al salariaților din cadrul UCECOM printr-o serie de sesiuni de pregătire antreprenorială și managerială pentru organizarea cărora am inițiat deja unele discuții.
Iar despre deschidere nici nu e nevoie să mai vorbesc. Sunt lucruri la care țin mult: deschidere și transparență. Fără cele două nici nu mă gândesc că aș putea lucra într-o echipă. E un nonsens.
- Ce considerați că trebuie schimbat urgent în modul de funcționare și relaționare al Uniunii Naționale cu SCM-urile asociate? Cum vedeți relația dintre conducerea de la București și SCM-uri?
Diferența esențială între UCECOM-ul de azi și cel de ieri este că acei coordonatori și responsabili de ramură de altădată știau tot ce se întâmplă în sector. Erau prezenți în cooperative și țineau legătura permanentă pe probleme profesionale. Dar inerția este mare și s-a propagat o dată cu democrația participativă și… reglementativă, aducând după sine și o scădere a calității resursei umane și așa deficitare.
Nu se poate face treabă din birou
Nu se poate face treabă din birou, e clar. Știm asta de când am văzut cum procedează funcționarii publici din ministere, care inițiază programe inaplicabile sau care trebuie amendate ulterior ca să funcționeze. În plus, Legea nr. 1/2005 a produs un taifun în multe din asociațiile și uniunile noastre, care și-au văzut vulnerabilitățile expuse.
Așa cum văd eu lucrurile privind în urmă, UCECOM avea datoria morală măcar să încerce să suplinească lipsurile accentuate de acele vulnerabilități. Nu a făcut-o și urmările le vedem astăzi. La Arad, Bacău, Botoșani, Covasna, Mehedinți, Vrancea…
- Ce trebuie făcut pentru ca organizațiile membre să simtă că UCECOM lucrează efectiv pentru ele?
Trebuie să comunicăm mult mai apropiat și să fim capabili să inițiem programe sau proiecte de interes comun, în care să putem implica nu toți membrii asociați, căci probabil va fi imposibil, ci un număr relevant dintre ei. De altfel, noua organigramă care va fi supusă cât de curând aprobării Colegiului director sper să reflecte destul de fidel această gândire.
„Trebuie să fim în mijlocul oamenilor”
- Cum ați traduce expresia „UCECOM – cu fața către cooperative”?
Este, practic, motto-ul intervenției mele de la Congres, în care cred cu tărie.
Simt că lumea vrea să ne vadă coborând din turnul de fildeș în care ne-am închis singuri de foarte mulți ani. Ședințele de Consiliu Național nu sunt suficiente pentru a asigura o comunicare eficientă între verigile sectorului. Trebuie să fim în mijlocul oamenilor pentru a încerca să închidem într-o anumită măsură falia pe care au produs-o între noi efectele reorganizării de acum două decenii. Cu contribuția nemijlocită a pasivității noastre, desigur.
- Care sunt primele 3 obiective pe care vi le propuneți?
Principalii parteneri de discuții rămân Consiliul Național și Colegiul director. Lor le voi prezenta cu precădere aceste obiective. Pe de altă parte, Congresul a aprobat deja politicile de urmat la orizontul anului 2030, nu avem decât să le urmăm. Dar, dacă tot ați întrebat, vă pot spune că, dintre obiective, nu vor lipsi strângerea relațiilor cu și între societățile cooperative membre pentru fructificarea superioară a potențialului economic al acestora, definirea și susținerea unei strategii comune clare în ceea ce privește problematica terenurilor, inclusiv prin realizarea unui studiu profesionist pe această temă, precum și creșterea vizibilității publice, instituționale și identitare a cooperației meșteșugărești.
Mai sunt și alte aspecte punctuale pe care le vom aborda încă din acest an. Care îmi permit să amintesc că nu este unul oarecare, fiindcă UCECOM împlinește peste câteva luni 75 de ani de existență. Unii poate n-au știut sau au uitat, dar eu nu.
Cu ochii pe exemplele din Ungaria și Polonia
- Ce măsuri necesare vedeți pentru revitalizarea sectorului cooperatist și atragerea unei noi generații?
Este o chestiune vitală pentru viitorul nostru. Dar, ceea ce mă bucură este că am descoperit că mai sunt colegi pe care îi preocupă astfel de soluții. Mă refer la cooperativele școlare.
Aș dori să studiem mai îndeaproape experiența maghiară și poloneză. Vom face cât de curând primele demersuri pentru a încerca câteva schimburi de experiență relevante. Să încercăm să adaptăm în sector soluții care la alții s-au dovedit a fi practici de succes.
- Cum poate deveni cooperația meșteșugărească mai vizibilă în economia românească?
Acest lucru depinde foarte mult de modul în care se raportează fiecare dintre noi la sectorul pe care îl reprezentăm. Iar în acest context eu cred că încă mai e valabilă butada cu „Nu te întreba ce poate face țara pentru tine, ci ce poți face tu pentru ea!”.
În ultimii ani, fie din cauza profilului de activitate care s-a depărtat voit sau nevoit de fibra tradițională productivă, fie pentru a nu tulbura apele din UAT-uri, unii dintre colegi s-au mulțumit cu o politică de supraviețuire și un „profil scăzut”. Dar sunt destule societăți cărora nu le este deloc rușine de ceea ce fac și care se mândresc cu produsele ieșite din mâinile membrilor cooperatori, chiar și așa puțini câți sunt. În mod special pentru acestea vizez inițierea unui program „Creat de meșteșugari”, ale cărui prime repere le-am gândit cu mai mulți ani în urmă, dar cred că unele componente s-ar putea preta și adapta la realitățile de azi. Mai rămâne să-mi conving și principalii colaboratori că merită să acționăm în această direcție.
„Administrații locale care forțează fără jenă, la limita abuzului, vidul legislativ”
- Care considerați că sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă astăzi cooperația meșteșugărească?
Ăsta e chiar secretul lui Polichinelle! Toată lumea știe că cea mai spinoasă problemă care ne atârnă în spate ca o piatră de moară este cea a terenurilor noastre aflate în folosință. Și la ora la care vorbim sunt deja administrații locale respectabile care forțează fără jenă, la limita abuzului, vidul legislativ lăsat de textul declarat neconstituțional al articolului 107 alineat (1) din Legea nr. 1/2005.
Dar nu e singura noastră problemă. Avem și convenția de muncă, acest tip specific de formalizare a relațiilor de muncă, care ne ridică atâtea întrebări.
„Oare noi facem destul?”
Și mai sunt și probleme care ne aparțin, doar că nu putem pune nerezolvarea lor tot pe spatele altora. Oare noi facem destul pentru a atrage tinerii în cooperative? Pentru a ne promova produsele și serviciile? Pentru a adăuga în portofoliu și alte tipuri de activități aflate în trend? Pentru a ne diversifica geografia exporturilor?
- Contextul economic este extrem de complicat și volatil. Ce poate face UCECOM pentru a sprijini cooperativele să rămână competitive și sustenabile?
E simplu – UCECOM nu trebuie decât să-și îndeplinească rolul și atribuțiile. Dar, așa cum sunt cunoscute ele dintotdeauna, nu cum au încercat unii să le reinterpreteze pe cale statutară în anii din urmă.
UCECOM trebuie să reprezinte, să apere, să sprijine și să promoveze societățile cooperative asociate. În opinia mea aceste patru componente ale activității noastre sunt suficient de acoperitoare, doar că trebuie să devină mai vizibile, iar noi toți să încetăm a folosi Legea 1 pe post de cireș după care să ne ascundem la infinit.
- Hai să vorbim și despre dialogul cu autoritățile statului!
Aici e un aspect care ne privește direct. Eu nu spun că noi nu ne-am făcut datoria și până acum pe linia apărării intereselor generale ori punctuale ale membrilor noștri. Dar, mult prea desele schimbări în plan politic fac ca adresele către terțe instituții, ministere, agenții etc. să se transforme de multe ori într-un război al surzilor.
Dacă vrei să rezolvi o problemă trebuie să stai și pe la ușa ministrului sau a secretarului de stat, să fii tu mai explicit și mai convingător decât ar putea fi o simplă hârtie cu antet.
Motivația care l-a împins să candideze
- Ce v-a motivat personal să intrați în această competiție pentru conducerea UCECOM?
Aș vrea să fiu foarte clar: din pozițiile pe care le-am avut, de la referent debutant (încadrare care nu mai există azi) până la cea de vicepreședinte, trecând efectiv prin toate treptele profesionale, eu am sprijinit necondiționat și fără falsă modestie, într-un mod consistent, absolut toate conducerile de după Revoluție. Dar, prin prisma reglementărilor interne și a cutumelor noastre nu întotdeauna productive, hățurile politicii s-au aflat de fiecare dată într-o singură mână.
În ultimii destul de mulți ani am simțit că se cască o prăpastie între ceea ce trebuia să fac și ceea ce credeam că trebuie făcut. Aceasta a fost principala rațiune a candidaturii mele.
În ceea ce privește calitatea de lider, îmi cer scuze, dar nu pot vorbi despre așa ceva. Lideri au fost puțini și astăzi sunt și mai puțini. În anii ’90, chiar și eu am crescut, profesional vorbind, la umbra unui astfel de lider, învățând din „faptele de arme” ale acestuia, dar și din anumite greșeli pe care le observam la persoana respectivă. Și îmi aduc aminte și de fostul președinte american Ronald Reagan, care spunea că un adevărat lider nu este neapărat cel care face diverse lucruri, ci acela care îi determină pe oameni să le facă.
- În încheiere, ce mesaj aveți pentru cooperatorii care și-au pus speranțele în această nouă echipă de conducere?
În primul rând, să aibă răbdare cu noi, cei din actuala conducere a UCECOM, pentru că le oferim loialitate, bună credință și suport total.
Nu am candidat la aceste funcții pentru a ne împlini noi ca oameni ori pentru validarea noastră socială, ci pentru că atașamentul pentru sectorul cooperației meșteșugărești a ajuns să ne definească și ne dorim să-i servim interesele în cel mai onorabil mod cu putință.
Începutul unei noi etape pentru UCECOM
Congresul din 14 mai 2026 poate reprezenta începutul unei noi etape pentru UCECOM. Dincolo de promisiuni și declarații, așteptările cooperatorilor sunt mari, iar provocările deloc puține.
Rămâne de văzut în ce măsură noua conducere va reuși să transforme mesajele despre schimbare, deschidere și profesionalism în proiecte concrete și rezultate vizibile pentru cooperativele meșteșugărești din întreaga țară.
CITEȘTE ȘI:
Congresul UCECOM 2026: cooperația meșteșugărească și-a ales noua echipă de conducere