Departe de agitația urbană, într-una dintre cele mai frumoase comune din Argeş – Arefu, se află Cetatea Poenari. Cunoscută și sub numele de Cetatea lui Vlad Țepeș sau a lui Negru Vodă, Cetatea Poenari este o încântătoare fortăreață medievală, aflată la doar câțiva kilometri de barajul Vidraru, la intarea pe Cheile Argeșului, în vârful Muntelui Cetățuia.
Cetatea Poenari a fost pentru prima dată menționată documentar în anul 1453. Inițial, pe vremea lui Negru Vodă, a fost construit un singur turn. Ulterior, construcția a fost dezvoltată în scop de refugiu de către Vlad Țepeș, adăugându-i-se turnuri, ziduri și dependințe. Cetatea are o formă alungită, ziduri puternice (cu o grosime de 2-3 metri) și posedă 5 turnuri, 4 rotunde și unul prismatic. De-a lungul timpului, cetatea a avut o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a vistierii ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de „hiclenie”. La cetate se poate ajunge urcând o scară cu 1.480 de trepte din beton, care şerpuiesc printr-o pădure deasă de fag. Priveliștea de sus este impresionantă și vă va recompensa pe deplin efortul.
Cetatea Poenari nu e lipsită nici ea de povești și legende. Una dintre ele, cunoscută sub numele de Râul Doamnei, vorbește despre soția domnitorului, care știind că turcii sunt în apropiere și simțind că nu mai are nicio scăpare, s-a urcat pe meterezele dinspre râul Argeș și a strigat soldaților că preferă să se omoare decât să fie prizoniera turcilor. Apoi doamna țării s-a aruncat în prăpastie, trupul zdrobindu-i-se de stâncile udate de apa râului. Locul unde a căzut s-a înroșit datorită sângelui, acest lucru fiind vizibil și în zilele noastre.
O altă legendă la fel de interesantă povestește că Vlad Țepeș fiind urmărit de turci a scăpat de aceștia refugiindu-se în Cetate. Pentru a scăpa de cei care îl urmăreau, el a născocit un plan chibzuit: și-a pregătit caii punându-le potcoavele invers. Astfel, urmele lor păreau că se îndepărtează de cetate, turcii crezând că Vlad Țepeș a părăsit locul înainte de venirea lor. Prin această metodă, domnitorul a reușit să păcălească urmăritorii, trimițându-i pe un traseu eronat.
Personalitatea excepțională a lui Țepeș a stârnit imaginația autorilor de romane, schițe, nuvele, scenarii dramatice și cinematografice. Aceasta a fost și sursa de inspirație a scriitorului Jules Verne în compunerea romanului „Castelul din Carpați”, inspirat din legendele despre misterioasa cetate a domnitorului Vlad Țepeș.
LICA POTENKIN