Nu numai frumuseți naturale, unele încă puțin cunoscute, există în țara noastră, ci și adevărate enigme, minunății inexplicabile chiar și pentru oamenii de știință. Unul dintre aceste ținuturi este locul denumit Porțile de la Zăplaz.
„La Zăplaz” este situat la 1650 de metri altitudine, în județul Brașov și este recunoscut drept un fenomen carstic unic, dar… căruia nu i se poate da o explicație, nu științifică, ci cât de cât reală. Dacă vrei să te identifici cu natura, să pășești în altă dimensiune, caută porțile Zăplazului, niște ferestre luminoase, prin care te orbește cerul, parcă mai albastru, mai luminos, ce te face să crezi că ești aproape de altă lume. Și această „altă lume”, mai bună, mai frumoasă nu se poate afla decât în Masivul Piatra Craiului, unde există, după spusele cunoscătorilor, cele mai frumoase peisaje din România. Aici putem admira la tot pasul specii de floră protejate de lege cum ar fi Garofița Pietrei Craiului, Floarea de Colț sau Ghinduța Galbenă. Nici fauna nu este una obișnuită. Se poate observa, bineînțeles de la distanță, superbele exemplare de capre negre, de asemenea protejate în țara noastră. Dar unde sunt căprițe există și prădători. Aceștia sunt lupii cenușii de munte. Ei nu se mai găsesc nicăieri în Europa. Uite că pe acest tărâm de vis ei mai există.
Cum ajungem în lumea aceasta de basm? Urcând de la Refugiul Șpirlea pe traseul La Lanțuri, găsești spărturile în stâncă și vrând nevrând te întrebi „cum a fost posibil?”. Ce mâini au avut atâta răbdare și forță? Poate mâna timpului ajutată de apă, furtuni și vremuri incomensurabile a lucrat din greu la bolți, culoare, arcade, galerii, ferestre spre cer numai pentru a-ți da acum fiori și gânduri. Toate acestea ne cam clatină credința că omul este stăpânul naturii; poate, ca tot ce ne înconjoară, el este creația ei.
Să vedem ce știm! Piatra Craiului, acum mai bine de 150 milioane de ani a fost un fund de mare. Așadar, în acest fel se face că această zonă s-a format din ființe vii ca scoicile, moluștele, coralii. Asta se poate abserva, privind cu atenție, la tot pasul. Crescând mormintele lor au format într-un final un munte calcaros. Munții de cochilii sunt acolo încă din vremea dinozaurilor și tot în acel timp au apărut găurile de la Zăplaz. Ele sunt considerate de oamenii locului ca un gard ce străjuiește accesul în castelul de piatră ale cărui ferestre îți deschide calea spre alte lumi. Pe lângă mărimea și forma acestor neverosimile adăncituri, pentru care cercetătorii nu au descoperit nicio explicație logică au apărut tot felul de legende. Cea mai extinsă este că ele sunt o poartă (un loc de trecere) către o altă dimensiune. Să ne ajute Cel de Sus că ce vom găsi acolo va fi mai bine pentru noi.
LICA POTENKIN