România ascunde comori naturale deosebite, însă din păcate, cele mai multe dintre ele sunt foarte puţin cunoscute. O soartă asemănătoare o au „Trovanţii” din comuna Ulmet, județul Buzău. Din punct de vedere științific, trovanții sunt aglomerări de pietricele, ce se adună și se cimentează între ele printr-un liant carbonatic. Modul de formare este acelaşi cu cel al perlelor. Întregul proces determină creşterea acestor formaţiuni, din inima pământului către suprafaţă, tocmai de aceea, ineditele forme de relief primind popular numele de „pietre vii”. Au forme dintre cele mai ciudate, de farfurii zburătoare, ouă de dinozauri sau chiar cu OZN-uri, carapace de ţestoase ori bile perfect sferice, cântăresc de la câteva grame la câteva tone şi ajung să măsoare doi metri înălţime. Localnicii dar şi primii geografi care au luat contact cu aceste stânci le-au numit „Babele de la Ulmet”, pentru că de la distanţă seamănă cu nişte bătrâne care vorbesc între ele.
„Pietrele vii” nu au fost ocolite nici de legende şi de poveşti ciudate. Una dintre acestea spune că Trovanţii din Ulmet îşi schimbă locul, situaţie care pare uimitoare şi stârneşte curiozitatea. Unele guri susţin că extratereştri sunt cei care vin şi schimbă locul trovanţilor. Din altă parte aflăm că trovantul cu pricina a fost mutat de sihaştrii care au vrut să-l prelucreze, dar s-au răzgândit, căci era prea frumos!
Priviţi din altă perspectivă, trovanţii ar putea fi o misterioasă trecere de la regnul mineral la cel vegetal. Aţii susţin că bolovanii aceştia ar avea origini supranaturale sau ar fi mărturii ale existenţei unor civilizaţii extraterestre foarte avansate. Dincolo de aceste legende, ciudatele forme ale trovanţilor poartă cu sine o istorie nescrisă, ce pare să amintească de evenimente petrecute cândva, trecând drept simboluri create parcă de mâinile unor uriaşi.
Poate aceste „pietre vii”, creaturi curioase și nedescifrate încă, ar putea fi cheia tuturor întâmplărilor stranii și a misterului ce învăluie acest ținut din Munții Buzăului, din vremuri îndepărtate și până în zilele noastre.
LICA POTENKIN