„România Durabilă – Dezvoltarea cadrului strategic și instituțional pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030”, un proiect demarat de Secretariatul General al Guvernului, prin Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, a apărut pe piață în luna aprilie. Cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Asistență Capacitate Administrativă 2014-2020, proiectul a atras atenția și ANEIR, care a preluat materialul publicat de Guvernul României.
Subiectul în sine este unul extrem de important, iar impactul asupra mediului și a vieții depășește, poate, puterea de înțelegere a lucrurilor din prezent. Totuși, un aspect asupra căruia toate părțile implicate sunt de acord este acela al responsabilizării societății pentru reducerea impactului termic al industriei asupra Pământului.
După cum bine se știe, în 1992 s-a semnat, la Rio de Janeiro, Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC). Acest document istoric a avut ca unic scop stabilirea concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic. Ulterior, s-au adăugat și angajamente ferme de reducere a următoarelor şase gaze cu efect de seră până în anul 2020: dioxid de carbon, metan, protoxid de azot, hidrofluorocarburi, perfluorocarburi și hexafluorură de sulf.
La 12 decembrie 2015, 195 de state participante la cea de-a 21-a Conferință a Părților (COP 21) au adoptat Acordul de la Paris, cel dintâi acord global cu forță juridică obligatorie. Această înțelegere și-a propus să ghideze acțiunile la nivel global pe o traiectorie de limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2°C. Principiile de bază ale Acordului de la Paris sunt cel al responsabilităților și al capacităților comune, dar diferențiate, precum și principiul echității.
Binele naturii și al oamenilor în strategia națională pentru dezvoltare durabilă
Pe de altă parte, în demersurile Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă se reflectă și promovarea unui mod de viață sănătos. Aici sunt incluze combaterea unor obiceiuri negative, încurajarea stilului proactiv și favorizarea activităților sociale sustenabile.
Astfel, sunt amintite o serie de inițiative menite să dezvolte un dialog dinamic și bazat pe principii democratice, prin care societatea civilă și mediul privat să integreze noua viziune asupra bunăstării durabile:
Consultarea permanentă dintre Departament și populația tânără pe tema sănătății și bunăstării prin intermediul Forumului Studenților Români de Pretutindeni, în cadrul căruia au fost propuse rezoluții dezvoltate de Comitetul pentru Sănătate;
Gala Dezvoltării Durabile, eveniment multi-anual (7 ani) ce include o serie de dezbateri și gale de recunoaștere a „campionilor” din șapte domenii ale dezvoltării durabile, cum ar fi educația, sănătatea, schimbările climatice etc;
Conferința Apele Unite ale României – campanie pentru a atrage atenția cetățenilor asupra semnificației apei. Induce comportamente responsabile, consolidează, activează noi segmente sau categorii de populație care pot contribui la dezvoltarea responsabilă a comunităților din jurul apelor prin valorificarea conștientă a patrimoniului hidrografic;
Publicarea manuelului de Educație Gastronomică. Nutriție sănătoasă și combaterea risipei alimentare.
2030, ținte urmărite
În fine, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului arată că pentru 2030 au fost stabilite o serie de ținte.
Dintre acestea, le amintim pe cele mai importante:
Reducerea ratei mortalității materne la mai puțin de 70 de cazuri la 100.000 de născuți;
Eliminarea deceselor care pot fi prevenite în rândul nou-născuților și al copiilor până la 5 ani, toate țările având scopul de a reduce mortalitatea neonatală la cel mult 12 decese la 1.000 născuți și mortalitatea copiilor până la 5 ani la cel mult 25 decese la 1000 născuți;
Eliminarea epidemiilor de SIDA, tuberculoză, malarie și boli tropicale neglijate, precum și combaterea hepatitei, bolilor condiționate de apă și a altor boli transmisibile;
Reducerea cu o treime a mortalității premature cauzate de boli netransmisibile prin prevenire, tratare și promovarea sănătății mintale și a bunăstării;
Întărirea prevenirii și a tratamentului abuzului de substanțe, inclusiv abuzul de droguri și substanțe narcotice și a consumului excesiv de alcool;
Asigurarea accesului universal la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă, inclusiv pentru planificarea familiei, informare și educație, precum și integrarea sănătății reproducerii în strategiile și programele naționale;
Realizarea acoperirii universale în domeniul sănătatii, inclusiv protecția riscurilor financiare, accesul la servicii esențiale de sănătate calitative și accesul la medicamente de bază;
Reducerea substanțială a numărului deceselor și a bolilor provocate de produsele chimice periculoase, de poluare și de contaminarea aerului, apei și a solului;
Creșterea considerabilă a finanățării sistemului de sănătate și recrutare, dezvoltare, instruire și menținere a personalului medical în țările în curs de dezvoltare, în special în statele mai puțin dezvoltate și statele insulare în curs de dezvoltare.