Originile îndepărtate ale cooperației meșteșugărești din România se regăsesc în organizarea breslelor meseriașilor. Micii meșteșugari lucrau în comunități restrânse încă din perioada medievală, valorificând resurse locale și punând bazele unor tradiții care aveau să influențeze decisiv cultura și arta populară.
1879
1879 – Prima cooperativă meșteșugărească
La București ia naștere „Societatea Meseriașilor de Încălțăminte”, prima cooperativă de producție și servicii din țară. Această inițiativă marchează intrarea României în epoca modernă a cooperației, printr-o organizare formală a meșteșugarilor.
1895
1895 – România devine membru fondator al Alianței Cooperatiste Internaționale (ACI)
România se numără printre primele țări implicate în mișcarea cooperatistă internațională, semn că fenomenul avea deja soliditate și recunoaștere la București.
1919
1919 – Începe reglementarea sistemică a cooperației
Se semnează două acte normative care marchează primele încercări ale statului modern de a structura sectorul cooperatist. Mai întâi, la 3 ianuarie, se dă un Decret-Lege pentru înfiinţarea Casei Centrale a Cooperaţiei şi Împroprietăririi Sătenilor. Apoi, la 9 februarie, vine și Decretul-Lege pentru înfiinţarea cooperativelor populare orăşeneşti.
1920
1920 – Cooperația, în organigrama Ministerului Muncii
Legea pentru organizarea Ministerului Muncii și a Ocrotirii Sociale (30 aprilie 1920) acordă cooperației un loc distinct în administrarea publică. Se înființează Direcția Cooperației Orășenești și Consiliul Cooperației Orășenești.
1923
1923 – Se dă legea pentru unificarea cooperației
Statul român încearcă standardizarea funcționării cooperativelor în întreg teritoriul României Mari. În acest an se dă o lege pentru unificarea cooperației, iar peste cinci ani apare și Codul Cooperației, primul cadru legislativ complex dedicat exclusiv sectorului cooperatist.
1929
1929 – Consolidarea cadrului legal
La 28 martie apare în Monitorul Oficial Legea pentru organizarea cooperației, iar pe 27 iulie Legea nr. 149 vine să întărească statutul și mecanismele de funcționare a cooperativelor.
1919 – 1939
Perioada interbelică (1919-1939) – Ani de dezvoltare accentuată
În anii dintre cele două războaie mondiale, sectorul meșteșugăresc cunoaște cea mai pronunțată dezvoltare. Meșteșugarii devin o forță economică relevantă, apar cooperative de producție în majoritatea orașelor, iar statul se implică activ în reglementare și sprijin.
Totodată, se consolidează și rolul social al cooperației: se creează locuri de muncă, se formează o proto-clasă de mijloc urbană, iar arta populară și serviciile tradiționale capătă noi forme de expresie și sustenabilitate economică.
1945 – 1950
Perioada 1945-1950 – Viața după cel de-Al Doilea Război Mondial
În contextul schimbărilor sociale de după război, tot mai mulți meșteșugari aleg să activeze în cooperative, atrași de condiții mai bune decât în sectorul de stat: câștiguri mai mari, organizare flexibilă, specializare și un nivel de trai peste media lucrătorilor industriali.
Cooperația meșteșugărească își asumă exclusiv activitatea din sectoare precum cosmetica, frizeria-coafură, reparațiile auto și electrocasnice, artizanatul sau covoarele lucrate manual.
1951
1951 – Se înființează UCECOM
Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești este creată ca structură reprezentativă a sectorului. UCECOM devine instituția care organizează, coordonează și reprezintă mișcarea cooperatistă meșteșugărească în România.
2006
2006 – Reorganizarea pe baza Legii 1
UCECOM este reorganizată în baza Legii nr. 1/2005 privind funcționarea cooperației, reprezentând membrii săi asociați atât la nivel național, cât și internațional.
Astăzi, UCECOM are asociate direct sau indirect peste 400 de entități cooperatiste, acoperind domeniile producție (textile, mobilă, încălțăminte, marochinărie, metal, artă populară, artizanat), servicii (reparații auto și electrocasnice, cosmetică, opticǎ, bijuterii, confecții la comandă etc) și comercial.
Sectorul cooperației meșteșugărești înseamnă peste 6.500 de persoane.
Misiunea Gazetei Viața CM
Misiunea Gazetei „Viața CM” este aceea de a reprezenta cu obiectivitate și profesionalism întregul sector al cooperației meșteșugărești, definindu-se ca o voce unitară a membrilor asociați ai UCECOM.Publicația noastră își propune să reflecte activitatea entităților cooperatiste meșteșugărești asociate, să promoveze valorile și tradițiile meșteșugului, dar și să prezinte publicului din România și din afară realitatea, eforturile și rezultatele acestui sector.
Prin informare corectă, dialog deschis și susținerea inițiativelor din teritoriu, Gazeta „Viața CM” contribuie la consolidarea identității și vizibilității cooperației meșteșugărești în societate.
