Pe malul râului Suceava, lângă granița cu Ucraina se află un loc binecuvântat de Dumnezeu, cu păduri de jur împrejur, văi parcă pictate de o mână înzestrată cu har divin, poieni mirifice, culmi peste care razele soarelui colorează tablouri demne de cei mai mari pictori ai lumii. Este vorba de comuna Brodina. Parte a acestei așezări este și un frumos sat de munte denumit Ehrește, unul dintre cele mai vechi centre de încondeiere a ouălor din Bucovina. Aici s-a născut, a crescut una din acele persoane de excepție care, trăind într-un areal încărcat de înțelepciune ancestrală, a știut să și-l apropie în mod firesc și, mai ales, să-l reprezinte în tainele ascunse ale simbolurilor migălite cu măiestrie pe oul de Paște. Totul este un adevărat ritual, începând de la strânsul ouălor din cuibar, care are loc de Păresimi, în miercurea din a patra săptămână de post. Meșterul popular Elena Torac, căci despre dânsa vorbim, strânge ouăle îmbrăcată în haine de sărbătoare. Le alege pe cele mai frumoase, fără asperități, cu o formă armonioasă pentru încondeiere. Ne explică, aproape didactic, că există două tehnici de vopsire. Prima este metoda băilor succesive de culoare. Cu un instrument numit chișiță se trasează pe rând, cu ceară de albine, liniile și modelele dorite pe alb, galben, roșu și negru. La final, oul se încălzește și se îndepărteză ceara, rămânând desenul în toată splendoarea lui, cu motivele clasice sau imaginate de meșteșugar. Este lăcuit pentru a rezista. A doua variantă, tot meșterită din străbuni, este încondeierea în relief, cu ceară care se păstrează permanent pe ou. Dar Elena Torac se reinventează cu fiecare moment în parte. Pe lângă încondeire, a încercat perforarea și decuparea oului, creând astfel adevărate dantelării, mai ales inspirate de iile bucovinene. Din marea dorință de a aduce tot timpul ceva nou, a deslușit și tehnici noi de prezentare a oului pascal, îmbinând modernismul cu tradiționalul. Cu o migală și o gingășie fără pereche decupează din coajă de ouă coșulețe în care aranjează cu grijă ouă mai mici. Dar și restul cojilor le folosește. Din porțiunile decupate a realizat bijuterii cu motive tradiționale, pentru ca și femeia modernă să poarte cu ea la orice eveniment o parte dintre tradițiile noastre. De aceea meșterița folosește o mare parte din prețiosu-i timp căutând de la oul de rândunică până la oul de struț.
Toate aceste realizări ale meșteșugului popular trebuie cunoscute și apreciate. Pentru aceasta creatoarea populară din Brodina a participat la zeci de expoziții, târguri și evenimente culturale atât în țară, cât și în străinătate. Astfel, renumele dânsei și a meșteșugului românesc au ajuns la loc de cinste în Canada, Italia, Austria, Germania, Portugalia, Spania, Belgia, Ucraina, Republica Moldova, Egipt și chiar Noua Zeelandă. Priceperea, marea-i pasiune și perseverența i-au fost răsplătite prin numeroase premii, diplome și trofee.
Elena Torac le-a transmis dragostea pentru tradițiile populare și copiilor săi, punând împreună bazele unei bogate Colecții etnografice, colecție ce prezintă vizitatorului aspecte istorice, culturale și meșteșugărești ale poporului nostru.
LIA PINTILIE