Sari la conținut
Prima pagină » Revista ViațaCM » MEȘTEȘUG și carieră » Ritualică este „practica bătutului”, obicei păstrat din străbuni, perpetuat de feciorii şi bărbaţii mai tineri, purtători de măşti. Aici, intervine creativitatea meşterilor. Participanţii acordă importanţă mascării în cuci. Ei formează un stol, dar fiecare este unicat, ca şi pasărea mitologică. Bărbaţii sunt îmbrăcaţi în fuste, cu un clopot legat de brâu, cu mască pe faţă şi legaţi cu basma pe cap, purtând şi un băţ sculptat, bun de „altoit”. Cucii îi aleargă pe sătenii necostumaţi. Cei prinşi se aleg cu un baston pe spate. Cine nu primeşte o lovitură de la cuci, în acea zi, se zice că nu va fi sănătos şi fericit peste an. Cucul, pasăre-oracol, atestată şi la vechii greci, are un rol purificator. Măştile alungă, prin sunetul clopotului, spiritele malefice. În timpul zilei, bătrânii şi copiii, bărbaţii şi femeile ies la poartă spre a-i admira pe purtătorii de măşti. Dar şi pentru a se lăsa bătuţi pe spate. E o dorinţă puternică de a alunga tot ce s-a strâns rău în timpul iernii şi a anunţa apropierea anotimpului mai cald, mai luminos. La lăsarea serii, grupuri de cuci se îndreaptă spre gospodăriile sătenilor, unde, pe bătătură, încing o horă ce aminteşte de ritualuri străvechi. După această zi, se spune că Iarna nu se va mai întoarce. Vechiul obicei s-a transformat într-o sărbătoare populară. Cele mai frumoase măşti şi bastoane sunt premiate.

Ritualică este „practica bătutului”, obicei păstrat din străbuni, perpetuat de feciorii şi bărbaţii mai tineri, purtători de măşti. Aici, intervine creativitatea meşterilor. Participanţii acordă importanţă mascării în cuci. Ei formează un stol, dar fiecare este unicat, ca şi pasărea mitologică. Bărbaţii sunt îmbrăcaţi în fuste, cu un clopot legat de brâu, cu mască pe faţă şi legaţi cu basma pe cap, purtând şi un băţ sculptat, bun de „altoit”. Cucii îi aleargă pe sătenii necostumaţi. Cei prinşi se aleg cu un baston pe spate. Cine nu primeşte o lovitură de la cuci, în acea zi, se zice că nu va fi sănătos şi fericit peste an. Cucul, pasăre-oracol, atestată şi la vechii greci, are un rol purificator. Măştile alungă, prin sunetul clopotului, spiritele malefice. În timpul zilei, bătrânii şi copiii, bărbaţii şi femeile ies la poartă spre a-i admira pe purtătorii de măşti. Dar şi pentru a se lăsa bătuţi pe spate. E o dorinţă puternică de a alunga tot ce s-a strâns rău în timpul iernii şi a anunţa apropierea anotimpului mai cald, mai luminos. La lăsarea serii, grupuri de cuci se îndreaptă spre gospodăriile sătenilor, unde, pe bătătură, încing o horă ce aminteşte de ritualuri străvechi. După această zi, se spune că Iarna nu se va mai întoarce. Vechiul obicei s-a transformat într-o sărbătoare populară. Cele mai frumoase măşti şi bastoane sunt premiate.

Tradiții strămoșești, la Brănești

Sufletul omenesc poate fi când mulţumit, când frustrat sau chiar furios pe ceea ce vede sau simte. De aceea, încearcă să modeleze, conform propriilor puteri, talente şi viziuni, să aducă îmbunătăţiri universului ştiut sau neştiut. Aici îşi găseşte locul Meşterul Măştilor. Un meşteşugar obişnuit încearcă să recreeze o lume populată de replicile fiinţelor reale şi de întruchipări ale celor imaginare, plăsmuite din lemn sau metal, din lut ori din piele, din plante şi din câte şi mai câte altele. De importanţa universului măştilor ne putem da seama plecând din Bucureşti spre Răsărit, străbătând o comună, aflată între păduri şi ape: Brăneşti. Acolo se menţine un obicei, venind din timpuri păgâne, dar adoptat şi îndrumat de religia noastră. Este vorba de „Sărbătoarea Cucilor”. Manifestarea are loc în prima zi din Postul Paştelui, când străzile sunt inundate de personaje ce amintesc de basmele copilăriei. Grupuri de bărbaţi, cu măşti pitoreşti şi îmbrăcăminte de-o amuzantă originalitate, se plimbă în toate direcţiile. Semnificaţiile acestei sărbători sunt legate de obiceiurile de trecere şi de renaştere, de obiceiurile pastorale şi agrare (ieşitul cu plugul la arat, păstorii cu caprele), ritul fecundităţii şi fertilităţii prin elementele din constumaţia cucului (barba de ţap sau blană de iepure sau lovirea tinerelor fete cu palma pe coapse), renaşterea naturii prin multitudinea de flori folosite la confecţionarea măştilor, alungarea răului prin zgomotul puternic produs de acioaie (clopote).

Această veche sărbătoare din localitatea ilfoveană nu ar fi posibilă fără îndemânarea şi iscusinţa meşterilor populari.

LIA PINTILIE

Propulsat de
►
Necessary cookies enable essential site features like secure log-ins and consent preference adjustments. They do not store personal data.
Niciunul
►
Functional cookies support features like content sharing on social media, collecting feedback, and enabling third-party tools.
Niciunul
►
Cookie-urile analitice urmăresc interacțiunile vizitatorilor și oferă informații generale despre valorile metrice, cum ar fi numărul de vizitatori, rata de respingere și sursele de trafic.
Niciunul
►
Cookie-urile publicitare oferă reclame personalizate pe baza vizitelor tale anterioare și analizează eficiența campaniilor publicitare.
Niciunul
Propulsat de