Personaje de poveste din pănuși de porumb

Nicăieri nu transpare mai emoţionant latura gingaşă a tumultosului suflet românesc, aşa cum se întâmplă cu jucăriile şi simbolurile aducătoare de noroc, create de meşterii populari. Prezenţi în toate colţurile ţării, din Bucovina la Craiova, de la Curtea de Argeş la Baia Mare, ei fac din meşteşugul lor un adevărat mijloc de a scoate la lumină ceea ce este frumos în oameni, de la copii, la cei trecuţi de tinereţe. Ana Grunzu se numără printre ei, iar cu pricepere și măiestrie dă viață materialelor brute.

Nostalgică după anii copilăriei, pe care i-a petrecut pe meleagurile fălticene, fiind născută în comuna Horodniceni, meşterul popular Ana Grunzu a început acum zece ani să facă chipuri de săteni din pănuşi de porumb, folosind un soclu din lemn. Pasiunea pentru artele plastice a moștenit-o de la tatăl ei care a fost pictor de icoane. „De mică mi-am dorit să fac ceva legat de artă. Când eram copil, nu prea îmi plăcea să lucrez manual, să cos, dar cu timpul am început să apreciez foarte mult arta tradiţională. Sunt nostalgică după oamenii pe care i-am lăsat la ţară, oameni foarte harnici. Îmi aduc aminte că nu aveau timp nici să-şi spună pe nume. Aveau nume prescurtate. Fiind copil, mi-am întipărit în minte imaginea lor, pe care încerc să-i surprind prin păpuşile pe care le creez. Am încercat să le fac chipurile şi nu am găsit alt material mai la îndemână decât pănuşi de porumb şi diferite boabe de fasole, porumb, mazăre, dar şi boabe mici de grâu, neghină”, mărturisește artista populară suceveană.

Păpuşile realizate de Ana Grunzu reprezintă figura ţăranului român şi ocupaţiile acestuia. Fiecare păpuşă are expresia ei, fiecare are un obiect care îl reprezintă pe omul de la ţară cum ar fi o coasă, furcă, fus, mătură, trăistuţă, coşuleţ. Materia primă este tradiţională, nu costă şi nu poluează. Pănuşile se adună toamna, când se recoltează porumbul. După ce se spală foarte bine, se limpezesc să fie curate. Cât sunt încă umede se începe a se lucra, a li se da anumite forme, a se împleti, începe confecţionarea propriu-zisă a obiectului de decor. Din pănuşi se pot realiza foarte multe obiecte fine, inclusiv ornamente pentru brad, se pot face coşuleţe, îngeraşi, floricele. Pentru păpuşi este un pic mai complicat pentru că necesită îmbrăcăminte. Folosește resturi din materiale textile şi piele pentru bundiţe și opincuţe. Cingătorile sunt făcute de cele mai multe ori din panglică tricoloră. Pentru vopsire folosește culorile vegetale, scoarţă de copac, sfeclă roşie, nuci verzi, diverse plante, dar mai folosește şi galusul pentru lână, mai ales pentru a colora pănuşile pentru broboade şi pestelcuțe (un fel de şorţuleţe).

Ana Grunzu realizează mai multe păpuşi deodată pentru că le concepe pe etape. „Încep cu corpul, după aceea le îmbrac, le încalţ, apoi lucrez capul, îl îmbrobodesc sau îi pun căciuliţă, pun ochii, gura şi în final le aşez pe un suport din lemn. La faţă este cel mai migălos de lucrat.  Într-o săptămână se pot face 10-15 păpuşele”, susţine meşterul popular. Fiecare piesă poartă amprenta talentului și a pasiunii ei, iar fiecare detaliu este finisat cu atenție și rafinament. Vrea să facă permanent ceva nou, iar pe viitor doreşte să realizeze păpuşele mai mari şi mobile, să facă diverse scene cu mai multe personaje care să reprezinte tradiţiile populare românești. Anei Grunzu i se pare interesant şi este o provocare realizarea din pănuşi a unui set de piese pentru tabla de şah. Îşi prezintă creaţiile la târguri din toată ţara, dar a avut participări şi peste hotare.

LIA PINTILIE