Într-un articol intitulat „Cooperația, încotro?”, publicat în luna iunie, am tras un semnal de alarmă legat de situația în care se află sectorul meșteșugarilor și spre ce se îndreaptă. Vremurile sunt tulburi, iar perspectivele de îmbunătățire stau strâns legate de implicarea noastră directă. Românii au o expresie – „a lua taurul de coarne” – care în contextul dat se potrivește de minune. Este nevoie să privim realitatea drept în ochi pentru a putea vedea, dar mai ales înțelege cum stau lucrurile și ce este de făcut.
Sunt patru ani de când lumea trece succes dintr-o criză într-alta – am ieșit din pandemia de Covid-19 și am intrat în războiul ruso-ucrainean, am pus pe „hold” criza energetică doar ca să asistăm la un alt conflict major, cel din Orientul Mijlociu. Cu adevărat putem spune că omenirea a ajuns la răscruce, fiind tot mai adâncită în nesiguranță și frici, de la an la an.
2024 a debutat cu alegeri în câteva țări și se va închide cu scrutinul prezidențial și parlamentar din România. Între, am asistat și la o schimbare de putere și optică politică la Casa Albă. Va fi gata anul ăsta, s-a terminat ori ne mai așteaptă vreo surpriză, poate din partea inteligenței artificiale, care progresează cu viteza luminii și amenință milioane de job-uri?!
Iată de ce economiștii de pe glob sunt cu băgare de seamă în predicțiile pe care le fac pentru 2025, temându-se că în orice moment vreuna din crize poate declanța o gripare a economiei mondiale.
România, din orice unghi ai privi lucrurile, nu stă extraordinar de bine, ca să nu-i zicem altfel – avem un deficit bugetar destul de mare și o inflație care ne situează în fruntea statelor UE; unde mai pui și că datoria publică crește ca aluatul de cozonac! Ce face clasa politică? Mai nimic, fiind, parcă, încremenită, nepregătită să acționeze și, oricum, total preocupată de organizarea alegerilor și nimic altceva.
Marile corporații prezente pe piața românească strâmbă din nas, la fel și IMM-urile, căci văd cum bâlbele politicului au efect asupra stabilităţii şi a predictibilităţii mediului economic. Ceva trebuie făcut, de vreme ce statul român a ajuns să cheltuiască mai mult decât produce, dar ce anume? Pe la televizor, mai toți finanțiștii vorbesc despre o serie de măsuri fiscale care nu vor tocmai plăcute, însă sunt obligatorii, iar prima dintre acestea are legătură cu majorarea TVA, propusă pentru anul viitor.
Cooperativele meșteșugărești, la fel ca multe alte societăți, vor fi puternic lovite de schimbările ce se preconizează. Deja semnalele primite în 2024 arată că sectorul pare intrat pe tobogan, tot mai puține SCM raportând livrări intracomunitare (și/sau export) de mărfuri – 52 de cooperative, față de 54 anul trecut, 60 în 2022 sau 66 în 2021. Dintre acestea 52, 25 de SCM au avut realizări, cu 7 mai puține decât în precedentul raport, din 2023. La ultima ședință a Consiliului Național, specialiștii din cadrul UCECOM au prezentat și alte date culese, cum ar fi că numărul de uniuni județene și asociații care au raportat că membrii lor asociați nu au avut realizări la livrări mărfuri pe piața UE sau export este de 18 (Bistriţa-Năsăud, Brașov, Brăila, Dâmbovița, Dolj, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Olt, Satu Mare, Sibiu, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vaslui, ATCOM Confecţii Bucureşti), în creștere față de perioada similară a anului 2023.
Sunt cifre îngrijorătoare și care ne arată nouă că sectorul cooperației meșteșugărești se află în fața momentului adevărului. Încotro o apucăm și ce vrem să lăsăm moștenire generațiilor viitoare, depinde numai de acțiunile întreprinse acum, în acest prezent dificil și imprevizibil. Nevoia de schimbare bate la ușă, acolo unde este cazul și profilul activității o permite, dar în același timp trebuie avut în vedere și reconversia profesională a lucrătorului, dacă este necesar, pentru a asigura competitivitate pe piață prin adaptarea la cerințele actuale. Dacă încrederea într-o nouă abordare ține de analizarea cât mai corectă a situației curente, investiția și dezvoltarea SCM vin impuse de concurență și vremuri.