Săptămâna de lucru de 4 zile, trendul care amenință activitatea economică a firmelor
Un trend apărut în Europa din perioada pandemiei Covid-19 amenință activitatea economică a firmelor și tinde să facă prozeliți și în România. Este vorba despre săptămâna de lucru de patru zile, pentru cine nu a auzit de asta, deși este la modă în Occident și, lăsând deoparte conflictul din Ucraina, a devenit cam cel mai aprig subiect de discuții în mass-media.
Recent, un studiu de piață arată că și angajații din România își doresc săptămâna de lucru de 4 zile, însă datele colectate prezintă o realitate puțin diferită, în sensul că managerii (6 din 10 companii) sunt reticenți și asta fiindcă interpretează cum trebuie rapoartele financiar-contabile ale firmelor.
Vestul a testat la început de 2023 un inedit experiment – săptămâna de lucru de 4 zile, iar știrea asta a ajuns și pe piața muncii din România, acolo unde mulți angajați s-au grăbit să aleagă această formă. În Marea Britanie, datele încă dificil de interpretat, întrucât doar 30% dintre societățile care au implementat acest program vor să-l adopte definitiv.
Dar România nu este Marea Britanie și cu siguranță nici companiile de aici nu dețin forța economico-financiară a celor din Regatul Unit. Și atunci, pe undeva e de înțeles rezultatul unui sondaj BestJobs, care relevă că mai bine de 6 firme românești resping implementarea programului de muncă săptămânal de 4 zile. Datele au evidențiat că 80% dintre respondenți și-au exprimat dorința pentru a munci doar patru zile pe săptămână (inclusiv într-o formulă de 10 ore pe zi, atenție!), dar 40% dintre angajatori se tem că acest program ar influența negativ capacitatea oamenilor de a se concentra și implicit productivitatea firmei, în timp ce 60% au răspuns cu „Nu” la opțiunea de a implementa moda occidentală. În plus, 35% dintre manageri se declară preocupați de faptul că, pe termen lung, angajații ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă crescut.
În prezent, 4 din 10 angajați de pe piața europeană lucrează în sistem hibrid (acasă și de la birou), în timp ce 29% își desfășoară activitatea în totalitate „remote” (de acasă) și numai 28% muncesc doar de la birou. Sistemul hibrid este implementat diferit de la o companie la alta, dar cei mai mulți angajați (37%) lucrează o singură zi de la birou și patru de acasă. UCECOM a fost printre primele instituții din România care a implementat un sistem de muncă hibrid în rândurile angajaților, revenind la o activitate normală de lucru imediat ce restricțiile impuse de autorități în timpul pandemiei au luat sfârșit.
Altfel, vorbind despre ce ar face cu timpul liber, angajații români spun că s-ar dedica activităților în familie și sarcinilor administrative de care nu se pot ocupa în timpului programului de lucru sau și-ar urma pasiunile și hobby-urile. Despre upgrade profesional ori muncă suplimentară, nici vorbă!