Profesorul Henry Hagen, președintele Comitetului de Drept cooperatist al Alianței Cooperatiste Internaționale, explică într-un interviu acordat site-ului oficial al ACI ce presupune identitatea cooperatistă și cum se raportează aceasta la dreptul cooperatist.
Gazeta „Viața CM” a ales să publice interviul prof. Hagen, considerând de interes pentru sector părerile emise de unul dintre cei mai importanți juriști din aparatul ACI.
Ce înseamnă identitatea cooperatistă pentru dvs.?
Elementele care constituie identitatea cooperatistă sunt stabilite în Declarația Alianței Cooperatiste Internaționale din 1995 privind identitatea cooperatistă (Declarația ACI). Formularea de acolo este clară: principiile de cooperare consacrate pun în practică valorile pe care se bazează cooperativele. Declarația ACI definește, de asemenea, cooperativele. Iar azi, această identitate este recunoscută universal și este relevantă din punct de vedere juridic, prin recomandarea din 2002 a Organizației Internaționale a Muncii privind promovarea cooperativelor.
Această identitate, care nu trebuie confundată cu o presupusă esență a cooperației, a evoluat de-a lungul a 180 de ani într-un proces continuu unic de teorie practicată și practică teoretizată. Ea evoluează în ritmul său propriu, dar și pentru că identitatea indică faptul că societățile cooperative fac parte dintr-o lume mai largă de organizații socio-economice care, la rândul lor, sunt supuse unor circumstanțe în schimbare și necesită ca identitatea cooperatistă să fie regândită și rescrisă în mod constant.
Cum se raportează identitatea cooperatistă la dreptul cooperatist?
Aici trebuie să distingem între diverși actori.
Întrucât Declarația ACI face parte din Statutul ACI, conținutul acesteia este obligatoriu, din punct de vedere juridic, pentru toți membrii ACI și, indirect, pentru membrii acestor membri. Într-un recent raport privind sectorul cooperatist și rolul „cooperativelor în dezvoltarea socială”, Secretarul General al Națiunilor Unite a menționat explicit acest lucru.
Pentru alți actori, Declarația ACI este relevantă deoarece conținutul său a fost integrat în OIM, cu modificări minore. Și, întrucât tot mai mulți legislatori naționali și regionali se referă la principiile cooperatiste, întrebarea dacă prevederea 193 a OIM este obligatorie din punct de vedere juridic în ceea ce privește dreptul cooperatist poate fi lăsată deschisă. Este un articol relevant din punct de vedere juridic, în sensul că niciun legiuitor nu l-ar putea ignora. Mai multe dintre paragrafele sale, și în special punctul 10, impun ca dreptul cooperatist să se bazeze pe valorile și principiile cooperatiste.
Prin urmare, dreptul cooperatist, în sens material, este acea lege care traduce principiile cooperatiste în norme juridice care permit societăților cooperative să contribuie la realizarea dezvoltării durabile. Adaug acest ultim element deoarece dezvoltarea durabilă a fost recunoscută de Curtea Internațională de Justiție ca un concept de Drept internațional public și acest concept pătrunde tot mai mult în toate domeniile dreptului.
Ce își propune ACI să reflecte prin forumurile și dezbaterile organizate?
Prin Forumul internațional privind dreptul cooperatist încercăm să punem treptat accentul pe toate tradițiile juridice. Tema (n.r. – fiecărei sesiuni organizate) este armonizarea legilor cooperatiste.
Dincolo de aceasta, dar în cadrul identității cooperatiste, participanții au oportunitatea să abordeze o gamă largă de subiecte. Acest lucru este demn de remarcat deoarece indică voința noastră de a menține ideea de cooperare la curent cu ultimele schimbări din domeniu și de a o face atractivă pentru cei care, până nu demult, își imaginau sectorul cooperatist ca pe un lucru din trecut. Observăm că tot mai multe întreprinderi, inclusiv din cele cooperatiste, se integrează (organizatoric) în lanțurile valorice globale, unde diferite tipuri de societăți/firme și sisteme juridice îndeplinesc/aplică normele stabilite de actorii nestatali.