Toţi cunoaştem şi ne bucurăm de Marea Neagră. Dar ştim că „Ea” este un areal unic pe Terra? Sunt anumite particularităţi care împreună creează o deosebită frumuseţe dar şi enigme ce trezesc interesul şi curiozitatea cunoaşterii. Poate vom reuşi să le descriem sau să le descoperim împreună.
● De unde numele de Marea „Neagră”?
Există mai multe legende ce povestesc despre originea numelui mării izolate, nume primit chiar în secolul al XV-lea. Unele spun că tocmai felul său de a fi, foarte periculoasă și plină de furtuni violente ușor iscate în larg i-au conferit această denumire, însă o altă explicație logică ar fi strict legată de poziționarea sa pe hartă.
● Potopul a crescut salinitatea mării
Ei bine, salinitatea Mării Negre este mică faţă de media altor ape sărate. Salinitatea în largul mării este de 17-18 la mie, în timp ce alte mări şi oceane au între 24 şi 34 la mie. În zona litorală, adică cea în care turiştii înoată în fiecare an, salinitatea este chiar mai mică, între 7 şi 12 la mie. Dar la origini, Marea Neagră avea un nivel de salinitate mult mai scăzut decât în prezent. Atunci când furia apelor a rupt limba de pământ ce despărţea marea de oceanul planetar şi s-au format strâmtorile Bosfor şi Dardanele, apa foarte sărată din vechea mare Tetis a pătruns în apele Mării Negre, odată cu multe specii noi.
● Două mări suprapuse – una vie și una moartă
După ce salinitatea mării a crescut, cele mai rezistente specii autohtone s-au menținut lângă gurile de vărsare ale fluviilor, acolo unde apa nu era atât de sărată, în timp ce celelalte nu s-au putut adapta și au murit. Toată această masă de viețuitoare, nefiind curenți verticali, s-a așezat pe fundul mării și a început să se descompună, ceea ce a presupus un consum de oxigen. Așa se face că astăzi, în adâncuri, nu există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat și, neexistând curenți verticali, acele ape rămân aproape moarte. Acolo au mai rămas în viață doar bacteriile anaerobe, ceea ce demonstrează existența a două mări – una vie oxigenată și alta moartă.
● Există rechini în Marea Neagră?
Răspunsul este da, există rechini în Marea Neagră, dar nu vă speriati! Este vorba despre o singură specie de rechin al cărei nume este Câinele de mare. El este un animal singuratic, trăiește la adâncimi foarte mari și nu este periculos pentru oameni. Se hrănește de obicei cu peștii pe care îi găsește la adâncimile cu care este obișnuit, precum scrumbii, guvizi și hamsii.
● Fertilă pentru alge
Pe teritoriul țării noastre, algele anuale se dezvoltă foarte bine și sunt în cantități mai mari decât la țărmul vecinilor bulgari, deoarece găsesc hrana de care au nevoie. Din cauză că litoralul nostru se află în apropierea locului de vărsare a Dunării în Mare, fluviul aduce nutrienții cu care algele se hrănesc. În plus, Capul Kaliakra, din Bulgaria, funcționează ca o barieră în calea apelor Dunării.
● Există amenințarea unui tsunami!
Deși ni se pare greu de crezut, trebuie să știm că există pericolul formării de valuri uriașe și în Marea Neagră. Un astfel de fenomen s-a produs în martie 1901, în zona Mangalia, din cauza cutremurului cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter produs în localitatea Şabla, Bulgaria. După spusele specialiștilor astfel de fenomene mai pot avea loc peste 400-500 de ani.
LICA POTENKIN