Mari enigme în acest mirific teritoriu carpato-danubiano-pontic, enigme a căror dezlegare pot duce la o nouă interpretare a istoriei, nu a poporului nostru, ci a întregii umanități. Și asta nu o spunem noi, este o concluzie a cercetătorilor din marile centre universitare ca Université de Paris, Boston, Cambridge, Oxford și chiar a specialiștilor în preistorie din Asia. Ei propun spre rezolvare următoarea problemă: „Nu cumva culturile neolitice dezvoltate într-un spațiu balcanic, cu centru în România, au creat influențe până departe în Asia? Acest loc fiind nu numai Vatra Vechii Europe, ci și un loc de unde au pornit, mai ales spre Asia, populații care au stat la baza unor culturi, ce arată evidente asemănări cu preistoria din acest loc. Ehe… este o provocare fantastică. Ca de obicei, noi, românii nu ne-am prea implicat, lăsând străinii să fie preocupați de deslușirea originilor și dezvoltării diferitelor popoare. Din ce în ce mai mulți cercetători au început să concluzioneze că teritoriul căruia aparținem este adevăratul izvor al umanității. Ei pleacă de la premiza că pe teritoriul României s-au păstrat urmele celei mai strălucite civilizații ale preistoriei europene: Civilizația Cucuteni, insuficient cunoscută la noi, dar care a lăsat în urmă mii de vase și figurine de ceramică pictată, unice în Europa.
Civilizația Cucuteni, una dintre cele mai misterioase culturi ale preistoriei, mai veche decât cea mesopotamiană, și vom vedea decât cea chineză și japoneză, a lăsat în urmă vestigii impresionante, care ar putea fi scoase la lumină în zeci de situri arheologice din România. Nu știm de ce adevărate repere umane nu sunt tratate și în cărțile de istorie. O dăm tot timpul cu dacii, romanii, Gelu, Glad, Menumorut, Ștefan cel Sfânt, Mihai Viteazu, în loc să ne descoperim izvoarele. Acestea sunt de interes mondial. Începând cu enigmele, nu ne putem face că nu băgăm în seamă bulversanta asemănăare dintre cultura Cucuteni și cultura chineză Yangshao. Cele două au fost contemporane, cam între anii 6.000 – 3.000 î.Chr., iar dovezile istorice ne fac să credem că reprezentanții lor nu erau străini unii de alții; ba, mai mult, că aveau relații comerciale și culturale.
Ne întrebăm ce Cultură a influențat pe cealaltă și cum? Desigur, uriașa distanță dintre teritoriile celor două civilizații ne fac să credem că acest fenomen nu era posibil acum 7.000 – 5.000 de ani. Dar istoria adevărată arată că în urmă cu 3.000 de ani sunt dovezi ale existenței Drumului Mătăsii, un drum comercial care lega China de Europa. Acest drum este considerat de specialiști în preistorie – vezi lucrările marelui André Leroi-Gourhan, un spațiu de schimburi între oameni încă din paleolitic, adică chiar dintr-o perioadă mai veche față de cele două la care ne referim. Nu începem noi să reinterpretăm istoria. Cert este că cele două culturi sunt aproape identice. Asta înseamnă legături susținute de-a lungul mileniilor. Dovezi nu speculații. Ceramica amândurora se aseamănă uimitor de mult – simboluri, forme, culori atât de apropiate încât un nespecialist le-ar putea confunda cu ușurință. Parcă aceiași meșteri au făcut oalele și figurinele și într-o parte și în alta la peste 7.000 km. Să fie doar o concidență sau vorbim despre influențe concrete în ambele sensuri, ori măcar dintr-o direcție spre cealaltă? Ca o confirmare a acestei posibilități, în anul 2014, o descoperire de excepție făcută în țara noastră – scoaterea la lumină a unei locuințe pre-cucuteni, cu o vechime de aproximativ 7.500 de ani – a adus dovezi ale schimburilor comerciale dintre locuitorii de pe teritoriul Românie și cei din China. Asta a bulversat lumea istoricilor. O echipă de cercetători de la Cambridge a venit alături de ai noștrii urmărind să stabilească modul în care acum 7.000 de ani se făceau schimburi comerciale între Europa și Asia, dar în special între Europa și China. Și să vezi… Dr. Martin Kenneth Jones, specialist în arheologia biomoleculară a cerealelor a descoperit cereale aduse în acele vremuri din Europa, în timp ce în acea locuință, că nu o putem numi lăcaș, a identificat cereale aduse din China. Iată că, din perspectiva specialiștilor, o relație între cele două culturi este posibilă. Dincolo de dovezile arheologice care pun în evidență schimburi de bunuri între cele două continente, asemănarea obiectelor de folosință și de cult între Civilizația Cucuteni și cea din Yangshao parcă demonstrează că umanitatea are un singur izvor, și acesta ar putea fi chiar pe miraculoasele noastre plaiuri pe care nu știu dacă le merităm. Tema nu este terminată; Mai sunt multe de prezentat și interpretat.
LIA PINTILIE