O informație care a făcut vâlvă în presa franceză anunța posibilitatea ca unul dintre simbolurile Cimitirului Montparnasse să fie smuls din locul său de drept. În mod normal, o astfel de știre ar fi trecut nebăgată prea mult în seamă în România dacă elementul cu pricina n-ar fi fost „Sărutul” lui Brâncuși, măiastră operă a ilustrului nostru sculptor. Vestea că cineva urmărește „Sărutul” a scos la iveală o poveste extrem de interesantă, în care intrigile se succed cu repeziciune și merg până la cele mai nebănuite cote.
Pentru început, să spunem că sculptura „Sărutul”, realizată de Constantin Brâncuși, a fost depusă în 1910 pe un mormânt din Cimitirul Montparnasse. Din 2005 încoace, ea s-a aflat implicată într-un dosar juridic foarte întortocheat, ale cărui ițe încă nu pot fi deslușite. Dar, după cum bine știm, nu este pentru prima dată când operele marelui sculptor român fac obiectul unei anchete. Poate că nu mulți cunosc, dar în 1927 Brâncuși a fost implicat într-un faimos proces (C.Brâncuși contra SUA) după ce vameșii americani au vrut să-i pună taxă pe lucrarea Pasăre în Vaduz, printre cele mai faimoase opere de artă ale sale. Olteanul a câștigat procesul și odată cu el și notoritatea de mare sculptor.
Cotă de piață, 50 de milioane de euro
Ei bine, la un secol distanță de la amplasarea sa pe soclu, „Sărutul” cutremură iar opinia publică și își reactualizează valoarea artistică, estimată azi undeva la 50 de milioane de euro.
Sculptura „Sărutul” evocă drama unei tinere rusoice de numai 23 de ani, care s-a sinucis la Paris, răvășind lumea mondenă a Franței. Tatiana Rachewskaia era născută la Kiev în 1887, într-o familie de nobili ruși. Scriitorul Ilya Ehrenbourg, aflat la Paris în acele timpuri, îi face un scurt portret în „Les Années et les hommes”: „Tatiana este sora tovarășului meu Vasea. Ea a fost în închisoare, apoi a venit la Paris pentru a se înscrie la Facultatea de Medicina”.
Gestul ei ar fi fost motivat de o mare dezamăgire în dragoste, sentimente de iubire neîmpărtășite de către un doctor de origine română, Solomon Marbais, de la care tânara rusoaică lua lecții de franceză. La înmormântare, chiar doctorul Marbais a propus, pentru a-i onora memoria, ca Tatianei să i se ridice un monument. Astfel, familiei nobiliare venite din Kiev i-a fost prezentat tânarul sculptor român Constantin Brâncuși, pe atunci simplu ucenic al mult mai faimosului Rodin.
Peste ani, în 2005, șase persoane au venit la Paris pentru revendica dreptul de proprietate asupra sculpturii „Sărutul”. În timpul procesului, statul francez s-a opus, iar „moștenitorii” au adus drept argument o scrisoare în care este indicată cifra de 200 de franci pe care mama Tatianei i-a plătit-o lui Brâncuși pentru realizarea lucrării.
În 2018, „Sărutul” a fost închis într-o cutie de lemn chiar pe locul amplasamentului, în Montparnasse. Când pretinșii succesori au vrut să scoată opera de artă din cimitir, statul francez s-a opus cu fermitate, considerând-o monument istoric. Între timp, procesul a luat sfârșit, iar sentința judecătorilor este definitivă: sculptura „Sărutul” vă ramâne în continuare în Montparnasse!