Se spune că puterea stă în număr, iar unii oameni au descoperit asta abia în timpul pandemiei. Însă, cum niciodată nu-i prea târziu, exemplul doamnei Underwood merită prezentat și, de ce nu, urmat de alții. Confruntată cu spectrul închiderii pentru o perioadă a afacerii, ea a dezvoltat o formă de asociere de tip cooperatist care, într-un final, s-a dovedit soluția salvatoare a businessu-ului. Povestea a apărut la BBC și de aici pe prima pagină a marilor ziare din lume. „By joining together, we can make a difference” sau, în românește, „Împreună putem face diferența”. Este, pe undeva, esența cooperației, model care prinde tot mai mult în Occident și face, într-adevăr, diferența acolo unde mai mulți oameni se unesc spre a dezvolta societatea.
La fel ca micii producători din sud-estul Țării Galilor, jurnaliștii BBC descoperă abia „azi” ce rol major pot juca societățile cooperative în reconstruirea economiei după „cataclismul” Covid-19. Dar, măcar ei au ajuns să înțeleagă asta, fie și în ceasul al 11-lea… România, în schimb, deși cunoaște puterea care stă în număr, vezi versurile „Unde-s mulți, puterea crește”, ba mai are în spate și o lungă istorie („know-how” îi zice în Vest) a cooperației, continuă să ignore cu bună știință beneficiile pe care acest sector le poate aduce țării, în general, și comunităților locale, în particular.
Într-un material care a zguduit inclusiv clasa politică britanică, una recunoscută pentru conservatorismul ei, BBC, crucișătorul presei europene, a ales să „dezvăluie” avantajele cooperației. Iar asocierea oamenilor într-un astfel de business este prezentată de rigizii englezi drept cea mai bună idee pentru salvarea afacerilor lovite de criză. Ca exemplu este adusă inițiativa unor galezi din micuța localitate Chepstow; 25 dintre ei s-au unit într-o cooperativă și furnizează împreună de la gemuri și dulcețuri până la conserve și sucuri naturale, cafele, produse de măcelărie, chiar și beri. Sunt mici producători locali care au înțeles că numai împreună pot răzbate în aceste vremuri tulburi.
„De ce o cooperativă? Pur și simplu pentru că este o afacere deținută de membrii săi și condusă în mod DEMOCRATIC. Factorul comun este că nu există acționari externi, iar profiturile sunt fie reinvestite, fie împărțite între membrii cooperatori. Totul sună un pic de modă veche, mai ales că mișcarea cooperatistă a fost, într-adevăr, fondată prin secolul al 19-lea, dar…”, punctează cei de la BBC.
Marea Britanie numără 7000 de cooperative. La nivel planetar, sunt undeva la trei milioane de astfel de societăți. Peste tot, membrii cooperatori au înțeles că o cooperativă i-a făcut mai rezistenți la pandemie decât dacă ar fi fost întreprinderi de sine stătătoare, firme standard.
Contactat de BBC, Gabriel Burdin, profesor asociat în economie la Universitatea Leeds, spune că, în general, cooperativele reduc șomajul, fiind un factor pozitiv pe piața muncii. „În afacerile convenționale, concedierile sunt cea mai frecventă strategie de reducere a costurilor, iar asta s-a văzut în pandemie. În schimb, cooperativele se ajustează de-a lungul altor marje, cum ar fi reduceri de salarii sau aranjamente de tipul partajarea muncii. Practic, cooperativele împărtășesc consecințele unei crize între membrii lor”.
Alianța Cooperatistă Internațională, prin directorul de legislație, Santosh Kumar, arată că, pe plan global, și alte grupuri de oameni din întreaga lume s-au reunit pentru a forma cooperative, drept răspuns la criza generată de pandemia Covid-19. „Întâlniri online și «webinarii» au fost organizate de cooperative din întreaga lume. Schimbul internațional de practici și resurse a fost larg răspândit”, a spus prof. Kumar.
În România, UCECOM și-a asumat rolul de portavoce a nevoilor cooperatorilor meșteșugari din țară, transmițând problemele și cerințele SCM-urilor autorităților competente. Totodată, prin întâlnirile organizate cu regularitate în regim online, conducerea operativă a UCECOM a păstrat legătura atât cu membrii asociați din țară, cât și cu ceilalți reprezentanți ai sectorului cooperatist. Dacă și la nivelul forurile decidente s-ar vedea reacția și mai ales modul de acțiune a Occidentului în această criză economică, în mod cert România se va trezi, realizând avantajele de netăgăduit ale sistemului cooperatist.