Ședința Comisiei de specialitate a preşedinţilor uniunilor judeţene/ asociaţiilor, din 27 februarie, a avut pe ordinea de zi mai multe subiecte interesante și o problemă cu adevărat „spinoasă” pentru cooperația meșteșugărească. Informarea cu privire la demersurile Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România a stârnit aprinse și constructive discuții printre participanți. Este vorba despre hotărârile arbitrale pronunțate în litigii ce au avut ca obiect transferul sau constituirea unor drepturi reale asupra unui imobil, demersuri întreprinse de UNNPR și care pot fi generatoare de risc.
UCECOM a adus o serie de precizări de natură juridică, interpretativă şi practică, care să expliciteze nedumeririle lansate în spaţiul public de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România. Pașii efectuați de UNNPR nu pot conduce apriori decât la tulburarea circuitului actelor juridice la nivelul sistemului notarial şi nu numai, dar şi la vătămarea dreptului părţilor interesate ca urmare a încheierii unor acte de această natură sau a neîncheierii lor. UCECOM apreciază că Ordonanţa de urgenţă nr.1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe, a completat articolul 603 din Codul de Procedură Civilă, cu alineatul 3.
Prin dispoziţiile legale respective, legiuitorul a avut în vedere reglementarea situaţiilor în care hotărârea arbitrală a fost pronunţată în cazul unui litigiu prin care s-a transferat sau constituit un drept real asupra unui imobil. Referitor la înfiinţarea şi funcţionarea tribunalelor arbitrale, acestea şi-au desfăşurat activitate în conformitate cu art. 340-371 Cartea a IV-a din vechiul Cod de Procedură Civilă, iar în prezent îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu art.541-621 Cartea a IV-a Cod Procedură Civilă.
Pe de altă parte, Curtea de Arbitraj de pe lângă UCECOM s-a înfiinţat şi a funcţionat în conformitate cu prevederile art.353 din vechiul CPC, iar în prezent funcţionează în conformitate cu prevederile art. 616 Cod Procedură Civilă.
La punctul doi pe ordinea de zi s-a discutat despre Legea 129/2019 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Prin această lege, cadrul legal a fost modificat și pus de acord cu directivele UE, care trebuiau transpuse în sistemul legislativ național. Noua lege aduce câteva modificări în ceea ce privește entitățile raportoare și obligațiile ce le revin. Dintre acestea, două necesită o analiză mai detaliată și anume obligația desemnării persoanelor cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019 (Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor precizează pe site-ul oficial că persoanele fizice care au calitatea de entitate raportoare, precum și entitățile raportoare prevăzute la art.5 alin.(1) lit. i) nu au obligația desemnării unei persoane în relația cu oficiul) și obligația declarării beneficiarului real (definit la art. 4 alin. 1 din lege prin orice persoană fizică ce deține sau controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele căruia/ căreia se realizează o tranzacție, o operațiune sau o activitate).
În altă ordine de idei, un subiect nu mai puțin interesant s-a dovedit a fi evoluțiile recente în context legislativ, cu influență asupra activității SCM. Astfel, studii recente nominalizează printre factorii cu influență negativă evoluția cadrului legislativ, privită ca o componentă a predictibilității reduse a mediului pentru IMM-uri. UCECOM este de părere că o bună cunoaștere a evoluțiilor recente în context legislativ poate contribui nu doar la eliminarea unor bariere în afaceri, dar chiar poate contribui la fructificarea oportunităților ivite. În context, este de precizat că nu toate modificările legislative sunt generatoare de efecte potențial negative, ba în unele cazuri acestea sunt solicitate chiar de mediul de afaceri!
S-a mai discutat la ședința din februarie și despre efectele Brexitului și implicațiile asupra mediului de afaceri. Impactul BREXIT asupra economiilor celor 27 de state membre UE nu va putea fi evaluat până la data la care va fi aprobat textul acordului de liber schimb. Cu cât vor fi eliminate mai multe bariere tarifare și netarifare, cu atât impactul va fi mai redus.
Societățile care au activitate de livrare pe piața britanică trebuie să-și regândească strategia de export, în condițiile în care, după Brexit, Regatul Unit nu va mai aplica principiul liberei circulații a mărfurilor. În vederea adaptării la noile condiții, toate întreprinderile vizate trebuie să se pregătească, să ia deciziile necesare și să finalizeze acțiunile administrative care se impun înainte de 1 ianuarie 2021. Nu în ultimul rând, este necesară realizarea unei analize a lanțurilor de aprovizionare și tratarea oricărui factor de producție din Regatul Unit ca fiind „neoriginar”, pentru a asigura originea preferențială din UE a mărfurilor firmei. UCECOM recomandă membrilor asociați să se familiarizeze cu regimurile vamale aplicabile comerțului cu state terțe și să ia în calcul necesitatea obținerii de certificate de origine, licențe de import, autorizații etc.