La fel ca majoritatea meseriașilor din țară, și cei din Muscel s-au organizat în diverse cooperative meșteșugărești, odată cu naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, realizată în ‘48. În acest fel, tâmplarii au pus bazele cooperativei „Arta lemnului”, croitorii s-au reunit în cooperativa „Munca colectivă”, țesătorii și cusătorii au înființat „Arta populară”. În total, aproximativ 600 de meseriaşi de diverse profile şi specialităţi și-au propus un scop din a presta servicii pentru populaţie.
La jumătatea deceniului al șaptelea, în orașul Câmpulung Muscel activau două mari cooperative prestatoare de servicii – „Munca colectivă” şi „Marama usceleană”.
Cooperativa „Munca colectivă” este înregistrată ca unitate economică de sine stătătoare încă din 1952, având în spate o jumătate de secol de experiență în confecţii, croitorie bărbăţi şi femei, cizmărie. La un moment dat, unitatea dispunea de 75 secţii de prestări servicii pentru populaţie în care lucrau aproximativ 750 de meseriași! „Munca colectivă” a avut dintotdeauna o arie diversificată a activităților meșteșugărești, oferind următoarele servicii de calitate: reparaţii radio-tv, reparaţii de ceasuri, bobinaj, reparaţii diverse obiecte de uz casnic, bijuterie, reparaţii auto, tapiţerie, tâmplărie, confecţionare mobilă pe comandă, jucării din lemn, tricotaje, confecţii croitorie pentru bărbaţi şi femei, ceaprăzărie, broderie, articole pentru copii, blănărie, cizmărie, marochinărie, foto, prestări de dactilografiere etc.
În cea mai gloriaosă perioadă a existenței sale, cooperativa „Munca colectivă” exporta în țări ca Olanda, Canada, Franţa, Germania, Suedia, chiar și Libia.
La începuturi, anul 1955, cooperativa „Marama musceleană” s-a numit „Arta populară” și avea drept scop valorificarea tradiţiilor folclorice de artă populară ale zonei Muscelului.
O serie de evenimente succedate fac ca societatea să se afilieze la „Munca colectivă” (’58-’61), pentru ca din 1961 să treacă la „Muncitoarea” din Topoloveni, judeţul Argeş; la acea dată, o cooperativă bine organizată, cu bogată activitate în domeniul valorificării artei populare. În 1972, activitatea de artă populară se desprinde și de această unitate și astfel ia fiinţă cooperativa „Marama musceleană”.
Dezvoltarea ulterioară a făcut ca, la un moment dat, societatea să dispună de un număr de 1300 de cooperatori, o cifră care vorbește de la sine despre profesionalismul și calitatea meseriașilor care activau la cooperativa „Marama musceleană”.
Marius Olaru