Proiectul „Meșterii populari la vreme de restriște” s-a născut din dorința de a oferi o șansă meșteșugarilor loviți crunt de lipsa opțiunilor în perioada pandemiei Covid-19. S-au înscris mai mulți creatori de frumos, iar promovare se face online, prin intermediul rețelelor de socializare, acolo unde „mișună” oameni interesați să vadă și să cumpere produse tradiționale.
Cristina Carmen, din Suceava, modelează lutul de aproape 20 de ani. Despre ea, apropiații spun că este un autodidact desăvârșit ce practică cu pasiune și dăruire acest meșteșug. Făurește obiecte din lut atât prin modelaj, dar și la roată, pe care mai apoi le decorează cu desene frumoase.
Din mâinile ei ies farfurii de diferite dimensiuni decorate cu simboluri tradiționale sau cu pictură naivă, ulcioare și cănițe, vaze de flori, clopoței, mărțișoare. Meșterul sucevean a învățat să adapteze obiectele și desenul în funcție de perioada în care lucrează (Crăciun, Mărțișor, Paște, Sânziene etc).
Printre meșterii populari care au răspuns afirmativ invitației de a participa la acest proiect se numără și Nechifor Elena. Bucovineanca meșterește tot felul de podoabe tradiționale de aproape două decenii, dar spune că nu a preluat tradiția familiei; din contră, se declară o autodidactă desăvârșită, căreia i-a plăcut să se documenteze, astfel ajungând să practice cu dibăcie și drag acest meșteșug. Obiectele pe care le face Nechifor Elena sunt mărgele, gherdanele, brățări, cercei, toate lucrate cu grijă și canonic, în același timp.
Din Șcheia a coborât cu produsele ei și Stela Lucaciu, cunoscut personaj local, care practică cusutul. Coase cămăși, dar și recondiționează diferite obiecte textile populare uzate (cămăși populare, catrințe, ștergare etc). A preluat meșteșugul de la mama sa, dar ca o noutate în domeniu a adus costumele pentru păpuși, pe care ulterior le îmbracă. Soțul ei, Gheorghe Lucaciu, este și el meșter popular, practică opincăritul și confecționează măști populare folosite la obiceiurile de iarnă.
Fiindcă România, la fel ca multe alte state, nu a fost ferită de pandemia Covid-19, familia Lucaciu și-a mutat atelierul în casă, pentru a se proteja de infecția cu noul coronavirus. În același timp, credința că Dumnezeu îi va păzi de această primejdie le-a întărit sufletele.
Cum s-a întâmplat și cu familia Pașcaniuc, din Marginea. Angela, meșter popular, se ocupă cu prelucrarea lutului, învățând tehnicile de la soțul său, Dumitru. S-a specializat pe partea ornamentală, iar obiectele sale sunt cele mai căutate la târguri.
Dumitru Pașcaniuc, meșter popular și el, practică olăritul de la vârsta de 18 ani, moștenind dragostea pentru lut de la părinții și bunicii săi. Ceramica făurită de el este una utilitară – oale de sarmale, ulcioare, lăptare, babe pentru cozonaci, oale pentru smântână, cănițe, ghivece pentru flori, vaze, castroane. Lucrează după un tipar bine stabilit: lutul pe care îl folosește este lăsat la macerat timp de 2 – 3 săptămâni, apoi este frământat cu picioarele pentru a obține un amestec omogen. Ulterior, este modelat la roată, după care urmează etapa uscării vaselor, glazurarea și arsul lor în cuptor. Timpul arderii este de 15 – 16 ore, lemnele folosite fiind foarte bine uscate.
Ucenic al marelui profesor Nicolae Sava, meșterul popular Gheorghian Nicolaie, din Suceava, este specializat în prelucrarea lemnului, miniaturi tradiționale. Lucrează din 1998 și este membru al Academiei Artelor Tradiționale din România.
Marius Olaru